DECIZIA nr. 604 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 coroborat cu art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Aprodex – S.A. din București în Dosarul nr. 1.940/93/2018 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 105D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea acesteia, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie și solicită păstrarea soluției, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.940/93/2018, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 coroborat cu art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Aprodex – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece limitează hotărârile împotriva cărora poate fi formulată contestație în anulare, fiind excluse hotărârile pronunțate în apel în care s-a omis cercetarea motivelor de apel, deși legea permite totuși utilizarea contestației în anulare împotriva anumitor hotărâri pronunțate în apel. Se învederează că hotărârile pronunțate în apel, în cauzele prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Codul de procedură civilă, nu sunt supuse recursului, iar accesul liber la justiție poate fi supus unor limitări și că se pot institui reguli speciale privind exercitarea căilor de atac. Însă, raportat la speță, se apreciază că ar trebui să existe posibilitatea formulării contestației în anulare și în cazul în care hotărârile instanței de apel sunt nule absolut, în care instanța de apel a omis să cerceteze motivele de apel și nu s-a pronunțat asupra acestora, iar hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind nemotivată. Prin urmare, trebuie să existe un control judecătoresc efectiv asupra hotărârilor în care instanța de judecată nu respectă dispozițiile procedurale civile, cu referire la cele cuprinse în art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește conținutul hotărârii judecătorești, respectiv motivarea hotărârii, care este o condiție a procesului echitabil, conform exigențelor dispozițiilor art. 21 din Constituție și ale art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 6.Tribunalul Ilfov – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 coroborat cu art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care, în dinamica legislativă, între momentul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate și cel al soluționării acesteia, au fost modificate și completate prin art. I pct. 59 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, nemaifiind păstrată soluția legislativă criticată.  … 11.Prin urmare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, în forma avută la data sesizării, care au următorul cuprins: (2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […]3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; […] … (3)Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 21 – Accesul liber la justiție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 7 cu privire la egalitatea în fața legii fără discriminări din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra soluției legislative, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 185 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 mai 2021, Decizia nr. 66 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 10 aprilie 2020, Decizia nr. 416 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1207 din 10 decembrie 2020, Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019, Decizia nr. 57 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, sau Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 14.Curtea a reținut, în esență, că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție [a se vedea Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, precitată, paragraful 16]. … 15.De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință.  … 16.În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Běleš și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, prin care s-a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. … 17.De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut faptul că dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit, în situații diferite, accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și deci poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 925 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 22 septembrie 2011].  … 18.În acest context, Curtea a observat că, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, în care intră și marja de apreciere a legiuitorului în materia mai sus precizată, ulterior sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate și completate prin Legea nr. 310/2018, astfel că, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă.  … 19.Față de această împrejurare, Curtea a învederat faptul că dispozițiile criticate intră în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată [a se vedea Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 17].  … 20.Având în vedere considerentele mai sus expuse și jurisprudența precitată, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica privind pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16, ale art. 21 și ale art. 24 din Constituție, soluția legislativă criticată constituind o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituțional, respectiv accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată [a se vedea Decizia nr. 416 din 18 iunie 2020, paragraful 20]. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față, fiind aplicabile mutatis mutandis.  … 22.Referitor la precizarea autoarei excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că instanța de judecată nu respectă dispozițiile Codului de procedură civilă în ceea ce privește conținutul hotărârii judecătorești, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor legale de către instanțele judecătorești, neintrând în sfera contenciosului constituțional. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Aprodex – S.A. din București în Dosarul nr. 1.940/93/2018 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește