DECIZIA nr. 604 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.101/119/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.388D/2020.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 291 din 25 mai 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 3 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.101/119/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Florin Popa în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Inspectoratul General al Poliției Române – Comisia de soluționare a contestațiilor, cu ocazia organizării unui concurs pentru ocuparea unui post de conducere vacant. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin Decizia Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018 s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Mutatis mutandis, concursul la care s-a înscris autorul a fost organizat în baza unui act normativ – Ordinul ministrul afacerilor interne nr. 140/2016, inferior Legii nr. 360/2002; așa cum statuează art. 73 din Constituție, condițiile generale de participare la examen/concurs trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia a fost viciată. … 6.Se consideră că reglementarea prin ordin a procedurii de organizare a concursurilor și examenelor este neconstituțională, întrucât, în esența sa, evaluarea activității și a conduitei unui funcționar public ține de statutul acestuia și, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esențiale ale concursurilor prin ordin de ministru sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către Guvern, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii. … 7.Statutul juridic al funcționarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar reglementat prin lege organică și care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalți salariați, întemeiat pe contractul individual de muncă și reglementat prin Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 24, și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 17). Așadar, elementele esențiale referitoare la nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcționar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. … 8.Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne. Astfel, se transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea executivă (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 26).  … 9.În final, se menționează că, prin reglementarea unor instituții juridice – anularea concursului/ invalidarea concursului -, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 adaugă la textul Legii nr. 360/2002. … 10.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 a fost introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 118/2017, prin aceste acte normative punându-se de acord dispozițiile Legii nr. 360/2002 cu Decizia Curții Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016. Or, prin Decizia Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018 a fost analizată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002, forma în vigoare anterior completărilor aduse acestui act normativ prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016. Astfel, dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 reglementează stabilirea prin ordin al ministrului afacerilor interne doar a aspectelor procedurale privind organizarea concursurilor și examenelor prevăzute de acest act normativ, iar nu a unor aspecte esențiale privind elementele raporturilor de serviciu ale polițiștilor, referitoare la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, astfel că dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 nu contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, iar art. 16 alin. (1) din Constituție nu are incidență în cauză. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:a)organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională a polițistului, precum și a concursurilor și examenelor prevăzute de prezenta lege;  … b)nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu. …  … 15.Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.  … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, din perspectiva unor critici identice, formulate de același autor, prin Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 23 august 2023, respingând excepția ca neîntemeiată. … 17.Prin Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, paragraful 24, Curtea a reținut că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispozițiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 și 19, și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19). Referitor la statutul polițistului, Curtea a stabilit că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale și de aceea aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, paragraful 17). Totodată, Curtea a reținut că aspectele privind ocuparea posturilor de execuție sau de conducere țin în mod evident de cariera polițistului și presupun o modificare atât a atribuțiilor (a felului muncii), cât și a salarizării, iar exercitarea raportului de serviciu al polițistului se realizează de la nașterea acestuia, prin actul de numire, și până la încetarea lui, în condițiile legii. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor constituționale, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și ținând cont de faptul că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de execuție și de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esențiale – cum sunt, spre exemplu, condițiile generale de participare la examen/concurs, condițiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condițiile în care candidații sunt declarați „admiși“ și posibilitatea de contestare – trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcțiilor de conducere să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. De asemenea, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 22, Curtea a aplicat mutatis mutandis considerentele Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016 referitoare la ocuparea posturilor de execuție de către polițiști. În concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. … 18.Curtea a reținut că, drept urmare a pronunțării Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016, au fost adoptate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum și Legea nr. 118/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispozițiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menționată a Curții Constituționale. Cu acest prilej a fost completată Legea nr. 360/2002 cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât și la ocuparea posturilor de execuție, prevederi introduse la secțiunea a 4-a „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II – „Cariera polițistului“ din Legea nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 27^34: „Postul de execuție vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) și (3).“ De asemenea, art. 27^36 conține reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 27^39 stabilește probele concursului sau examenului și conține prevederi referitoare la subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu tematica și bibliografia stabilite, art. 27^41 și 27^43 reglementează procedura de evaluare a probelor și rezultatele finale, iar art. 27^44 stabilește procedura de contestare a rezultatelor. … 19.La paragraful 26 al Deciziei nr. 291 din 25 mai 2023, cu privire la postul de conducere vacant, Curtea a reținut că Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 118/2017 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, prevede la art. 27^35 alin. (1) că „Postul de conducere vacant se ocupă prin: a) concurs sau examen, după caz; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deținut; c) numire directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deținut; c^1) numire directă a polițistului pe o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competențelor stabilite prin lege; d) alte cazuri prevăzute de lege“. De asemenea, concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau video, potrivit art. 27^38 din lege. … 20.Prin urmare, aplicând jurisprudența sa de principiu, Curtea a constatat că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de conducere vacante sunt reglementate în cuprinsul Legii nr. 360/2002 – lege organică, iar regulile specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate și detaliate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 și 702 bis din 9 septembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 și 931 bis din 18 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, paragraful 27). … 21.În final, cât privește invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018, Curtea a observat că aceasta a vizat o excepție de neconstituționalitate ridicată în cadrul soluționării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuție, când aspectele esențiale nu erau reglementate prin lege (a se vedea Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, paragraful 28). … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.101/119/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește