DECIZIA nr. 603 din 27 septembrie 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Trans Monica – SRL – în insolvență, din comuna Săsciori, satul Laz, județul Alba, prin administrator judiciar Cabinet Individual Jurj Liliana Mariana din Alba Iulia în Dosarul nr. 2.733/107/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.159D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 iulie 2018, în lipsa părților, care au fost legal citate, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 27 septembrie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 26 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.733/107/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Excepția a fost ridicată de Societatea Trans Monica – SRL – în insolvență, din comuna Săsciori, satul Laz, județul Alba, prin administrator judiciar Cabinet Individual Jurj Liliana Mariana din Alba Iulia, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ de suspendare a soluționării contestației pe cale administrativă. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sunt încălcate dispozițiile art. 21 din Constituție, deoarece prevederile criticate impun, ca măsură discreționară, suspendarea unei proceduri administrative doar pentru că în cauză s-a procedat la sesizarea organelor de urmărire penală. Prin urmare, arată autoarea, contestatarul este lipsit de garanția accesului liber la justiție pentru simplul motiv că doar pe baza afirmațiilor din actul de control sunt sesizate organele de urmărire penală, înainte de finalizarea procedurii de contestare a acestui act administrativ fiscal. … 5.De asemenea, sunt încălcate și prevederile art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, sumele cuprinse în actele administrative atacate sunt definitive înainte ca instanța să se pronunțe asupra veridicității și legalității lor, câtă vreme i se permite intimatei să se constituie parte civilă cu privire la sumele contestate, iar în procesul penal nu este prevăzută vreo cale în care să se poată contesta sumele. Singura cale este cea prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dar aceasta este paralizată din cauza dispozițiilor criticate. … 6.În sfârșit, autoarea excepției de neconstituționalitate arată că sunt încălcate prevederile art. 52 din Constituție. … 7.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile art. 20,art. 21 și art. 52 din Constituție nefiind încălcate, pentru că ele reglementează, în esență, dreptul de acces la o instanță al oricărei persoane și dreptul la un proces echitabil în scopul recunoașterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului vătămător emis de o autoritate publică și repararea pagubei suferite. Or, procedura instituită de art. 205 și următoarele din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în temeiul căreia reclamanta s-a adresat organului fiscal de soluționare a contestației formulate împotriva deciziei de impunere, este o procedură pur administrativă, și nu una administrativ-jurisdicțională, ceea ce înseamnă că nu reprezintă decât posibilitatea acordată organului fiscal de a-și revoca propriile acte, în cazul în care acestea au fost nelegal emise. Codul de procedură fiscală pune la îndemâna oricărei părți interesate demersuri procedurale, tocmai în vederea respectării accesului liber la o instanță și a dreptului la un proces echitabil, postulate constituționale clamate de reclamantă și valorificate tocmai prin acțiunea introductivă înregistrată în prezenta cauză. Astfel, decizia de soluționare a contestației, chiar și cea prin care s-a dispus suspendarea soluționării contestației, cum este cea din litigiul pendinte, nu constituie un act administrativ definitiv, ci ea este supusă controlului instanțelor de judecată, potrivit prevederilor art. 218 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ceea ce reprezintă manifestarea expresă a respectării drepturilor invocate de reclamanta recurentă în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 214 alin. (1) lit. a) din același act normativ. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținere este evocată Decizia Curții Constituționale nr. 1.237 din 18 noiembrie 2008 și se apreciază că dispozițiile criticate se referă la o situație de excepție, aceea în care organul care a efectuat activitatea de control fiscal sesizează organele de urmărire penală în urma depistării indiciilor asupra săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi pronunțată în procedura administrativă. În continuare, se arată că este firesc ca, în virtutea principiului „penalul ține în loc civilul“, procedura administrativă privind soluționarea contestației formulate împotriva actelor administrative fiscale să fie suspendată fie până la încetarea motivului care a determinat suspendarea, fie până la un termen stabilit prin decizia de suspendare de organul fiscal competent. Aceasta, deoarece hotărârea definitivă a instanței penale, prin care se soluționează acțiunea civilă, este opozabilă organelor fiscale competente pentru soluționarea contestației cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civilă. În plus, decizia de suspendare este motivată, iar suspendarea poate fi solicitată o singură dată pe parcursul desfășurării procedurii administrative. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care a fost abrogată din data de 1 ianuarie 2016, potrivit art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din data de 23 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă;“.  … 13.Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și prevederile art. 352 alin. (1) și (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, potrivit cărora „(1) Dispozițiile prezentului cod se aplică numai procedurilor de administrare începute după intrarea acestuia în vigoare. (2) Procedurile de administrare începute înainte de data intrării în vigoare a prezentului cod rămân supuse legii vechi“, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, iar Curtea urmează a se pronunța asupra dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.  … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, sunt invocate și dispozițiile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 205 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, potrivit cărora „Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii“, o contestație împotriva unui act administrativ fiscal, respectiv Decizia de impunere nr. 154 din 21 mai 2015, emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov. În cursul soluționării contestației astfel formulate, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, în temeiul dispozițiilor criticate în prezenta cauză, a dispus, prin Decizia nr. 9.161 din 27 ianuarie 2016, suspendarea soluționării acesteia până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală.  … 16.Împotriva acestei decizii de suspendare, autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat o acțiune judecătorească, soluționată de către Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, prin Sentința nr. 1.141 din 5 decembrie 2016.Nemulțumită de soluția reținută prin această sentință, autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat recurs, soluționat de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal în data de 26 mai 2017. Astfel, instanța de recurs a dispus obligarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov la soluționarea, pe fond, a contestației administrative. În ziua pronunțării acestei soluții, instanța de recurs a învestit Curtea Constituțională cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate.  … 17.Curtea constată că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că doar pe baza afirmațiilor din actul de control sunt sesizate organele de urmărire penală, înainte de finalizarea procedurii de contestare a acestui act administrativ fiscal și, pe baza acestor susțineri, conchide că este lipsită de garanția accesului liber la justiție.  … 18.Curtea reiterează, în contextul acestei critici, jurisprudența sa, potrivit căreia liberul acces la justiție este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau unui interes legitim, a putut să se adreseze cel puțin o singură dată unei instanțe naționale (a se vedea, exemplificativ, Deciziile nr. 382 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 1 august 2018, nr. 478 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, nr. 90 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, nr. 628 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, nr. 553 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 13 ianuarie 2017, nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014 sau nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009). Curtea Constituțională, sesizată de-a lungul timpului cu excepții de neconstituționalitate a soluției legislative cuprinse în dispozițiile criticate în prezenta cauză, a arătat, în mod constant, că contestatorul are posibilitatea de a supune controlului instanței judecătorești inclusiv decizia de suspendare a soluționării contestației pe cale administrativă (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 449 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, nr. 63 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006, nr. 1.236 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 15 decembrie 2008, nr. 617 din 6 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 14 iunie 2010, nr. 214 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, paragraful 20, și nr. 271 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 11 august 2017, paragraful 19). Astfel, Curtea observă că și instanțele judecătorești, de exemplu prin Decizia nr. 1.892 din 10 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția contencios administrativ și fiscal, au reținut că instanța de contencios administrativ învestită cu controlul de legalitate asupra deciziei emise în temeiul art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală poate evalua măsura administrativă inclusiv în ceea ce privește exercitarea dreptului de apreciere al autorității fiscale prin raportare la definiția excesului de putere, cuprinse în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, a proporționalității și a celorlalte exigențe ale dreptului la o bună administrare, pentru că în caz contrar s-ar accepta incidența art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în cazul oricărui demers formal de sesizare a organelor penale, cu consecința amânării nepermise a soluției în procedura administrativă. … 19.Aplicând in concreto cele statuate atât de Curtea Constituțională, cât și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, soluționarea de către Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, deci a unei instanțe judecătorești, a fondului pretenției autoarei excepției de neconstituționalitate reprezintă dovada că dispozițiile art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală nu au îngrădit accesul său liber la justiție. Mai mult decât atât, autoarea excepției de neconstituționalitate a uzat, în temeiul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, și de prerogativa atacării cu recurs a sentinței. Astfel, instanța de contencios administrativ de recurs a dispus obligarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov la soluționarea pe fond a contestației administrative, cenzurând deci măsura luată de către aceasta, prin care a suspendat soluționarea contestației. În realitate, situația de fapt din cauză evidențiază, mai presus de orice îndoială, că dispozițiile legale criticate nu îngrădesc exercitarea dreptului persoanelor de a se adresa justiției pentru apărarea dreptului/interesului legitim. Astfel, decizia autorității administrativ-fiscale a fost supusă controlului instanței de contencios administrativ.  … 20.De asemenea, autoarea excepției a mai arătat că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituție, deoarece impun, ca măsură discreționară, suspendarea unei proceduri administrative doar pentru că în cauză s-a procedat la sesizarea organelor de urmărire penală.  … 21.Relevantă în contextul acestei critici este Decizia Curții Constituționale nr. 271 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 11 august 2017, paragraful 13, prin care Curtea a reamintit că, referitor la instituția procesuală a suspendării facultative a soluționării cauzei în cadrul procedurii administrative prealabile instituite în titlul IX din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, s-a pronunțat în sensul constituționalității sale. Astfel, prin Decizia nr. 95 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, Curtea a reținut că adoptarea acestei măsuri este condiționată de înrâurirea hotărâtoare pe care o are constatarea de către organele competente a elementelor constitutive ale unei infracțiuni asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă. Or, într-o atare situație, este firesc ca procedura administrativă privind soluționarea contestației formulate împotriva actelor administrative fiscale să fie suspendată fie până la încetarea motivului care a determinat suspendarea, fie până la un termen stabilit prin decizia de suspendare de organul fiscal competent (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 1.173 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008, și Decizia nr. 1.237 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 15 decembrie 2008). În momentul încetării motivului care a determinat suspendarea sau, după caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluționare competent, indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a încetat ori nu, procedura administrativă este reluată, fiind emisă o decizie privind soluționarea contestației. … 22.Prin urmare, criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva art. 21 din Constituție sunt neîntemeiate.  … 23.Autoarea mai arată că sunt încălcate și prevederile art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, se susține că sumele cuprinse în actele administrative atacate sunt definitive înainte ca instanța să se pronunțe asupra veridicității și legalității lor, câtă vreme i se permite intimatei să se constituie parte civilă cu privire la sumele contestate, iar în procesul penal nu este prevăzută vreo cale în care să se poată contesta sumele. Singura cale este cea prevăzută de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, dar aceasta este paralizată din cauza dispozițiilor criticate. … 24.Cu referire la această critică, Curtea reține că dispozițiile art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală disting între, pe de o parte, procedura de soluționare a contestației pe cale administrativă și, pe de altă parte, cauza penală având ca obiect constatarea infracțiunii care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă. În plus, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cauza având ca obiect acțiunea în contencios administrativ formulată împotriva deciziei de suspendare a soluționării contestației pe cale administrativă, și nu în cauza penală, în care, într-adevăr, se pot ridica probleme de natura celor indicate de către autoarea excepției în critica formulată din perspectiva prevederilor art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenție. În aceste condiții însă, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor … privind neconstituționalitatea… unei dispoziții… dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei…“, Curtea Constituțională nu poate examina conformitatea dispozițiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală cu prevederile art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenție.  … 25.În sfârșit, Curtea constată că autoarea nu indică rațiunile pentru care dispozițiile criticate ar încălca prevederile art. 52 din Constituție, devenind astfel relevante considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, potrivit cărora excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă dacă nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.  … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Trans Monica – SRL – în insolvență, din comuna Săsciori, satul Laz, județul Alba, prin administrator judiciar Cabinet Individual Jurj Liliana Mariana din Alba Iulia în Dosarul nr. 2.733/107/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 27 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește