DECIZIA nr. 601 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 9.243/4/2017/a1 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 719D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.243/4/2017/a1, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind reexaminarea unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că judecarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar fără citarea părții este de natură să încalce dreptul la apărare, petentul neavând posibilitatea să înțeleagă motivele care au condus la respingerea cererii formulate și să prezinte situația sa familială și materială instanței judecătorești învestite cu soluționarea cererii și nici să solicite sesizarea Curții Constituționale cu privire la prevederile legale incidente în soluționarea cauzei. … 6.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul poate stabili ca anumite proceduri să nu fie supuse regulilor cu privire la citarea părților, astfel cum este cea de soluționare a cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, care este o procedură necontencioasă. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul cuprins:(2)Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.(3)Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiție, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării, ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și ale art. 53 referitor la apărarea drepturilor omului recunoscute din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși autorul invocă mai multe prevederi constituționale și convenționale, acesta motivează pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor criticate prin raportare la dreptul la apărare, nerespectat, în opinia sa, ca urmare a faptului că asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu, iar, în situația respingerii cererii de acordare a ajutorului public judiciar, cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă, fiind așadar un context în care părțile nu sunt citate, iar partea care a formulat o asemenea cerere nu își poate susține apărările necesare în vederea obținerii ajutorului public judiciar în discuție. Față de această împrejurare, Curtea va proceda la examinarea criticilor de neconstituționalitate raportat la dispozițiile art. 24 din Constituție, coroborate cu cele ale art. 21 din Legea fundamentală și ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate prin prisma art. 20 din Constituție, având în vedere faptul că dreptul la apărare este o componentă a dreptului la un proces echitabil. … 13.Din evaluarea cadrului legislativ în materie Curtea reține că, pentru asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, legiuitorul a stabilit și anumite facilități, concretizate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ care reprezintă transpunerea în legislația internă a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei directive este de a îmbunătăți accesul la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune cu privire la asistența judiciară acordată în astfel de litigii, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilește că ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. … 14.Curtea observă că ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită (art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008).  … 15.Potrivit art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, de ajutorul public judiciar, în formele antereferite, beneficiază persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. De asemenea, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%. La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere. … 16.De asemenea, ajutorul public judiciar se acordă, potrivit acestei ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8 din aceeași ordonanță de urgență, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită. Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România. … 17.În virtutea art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în care va preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor. Potrivit art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar aceasta se soluționează în camera de consiliu de către un alt complet.  … 18.Față de această împrejurare, Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 827 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 11 iunie 2019, Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012, Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că aceasta este constituțională. … 19.Cu acele prilejuri, Curtea a arătat că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părților, și inexistența căii de atac a recursului la o instanță superioară. Totodată, în soluționarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecata se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri, presupunând verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului și a familiei sale (Decizia nr. 827 din 11 decembrie 2018, precitată, paragraful 22).  … 20.Prin urmare, astfel cum s-a arătat și în jurisprudența Curții Constituționale în materie, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, și așa cum reiese și din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, toate cerințele prevăzute de acest act normativ pot fi probate prin înscrisuri depuse la dosarul cauzei aflat pe rolul instanței judecătorești, care, în urma analizei documentelor prevăzute de lege, poate decide forma ajutorului public judiciar și cuantumul acestuia. … 21.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în raport cu dispozițiile art. 24 din Constituție, coroborate cu cele ale art. 21 din Legea fundamentală și ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate prin prisma art. 20 din Constituție, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 22.Referitor la susținerea potrivit căreia prevederile criticate ar fi neconstituționale, întrucât ar obstrucționa posibilitatea justițiabililor să solicite sesizarea Curții Constituționale cu privire la prevederile legale incidente în soluționarea cauzei, Curtea reține că acestea, așa cum s-a învederat mai sus, reglementează procedura privind soluționarea cererilor de acordare a ajutorului public judiciar, iar nu în materia accesului la justiția constituțională, care este prevăzut atât la nivel constituțional de art. 146 (prevederi care nu sunt menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate), cât și la nivel infraconstituțional prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și de normele de procedură de drept comun. De altfel, Curtea constată că, potrivit prevederilor legale, în contextul formulării cererii de reexaminare a ajutorului public judiciar în materie civilă, se poate ridica excepție de neconstituționalitate. … 23.Cu privire la celelalte prevederi constituționale și convenționale enumerate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia se limitează la a le menționa, fără însă a arăta modalitatea prin care normele criticate sunt contrare acestora. Or, Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 9.243/4/2017/a1 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește