DECIZIA nr. 601 din 28 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 335 alin. (2) și (4) – mai puțin soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște «fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului» – din Codul de procedură penală“, excepție ridicată de Gheorghe Vasile Zaha și Marius Felician Fărcaș în Dosarul nr. 974/337/2016 al Judecătoriei Zalău și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 823D/2016. … 2.La apelul nominal, pentru părțile Ioan Galiș și Ioana Malvina Galiș, răspunde avocatul Radu Chiriță, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului părților Ioan Galiș și Ioana Malvina Galiș, care arată că dispozițiile alin. (4) al art. 335 din Codul de procedură penală sunt constituționale, dar solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (2) al aceluiași text de lege, întrucât permit procurorului să revoce oricând o soluție de clasare a unei cauze penale. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit că se bucură de autoritate de lucru judecat și o hotărâre prin care s-a dispus stingerea acțiunii penale de către Ministerul Public, fără intervenția unei instanțe de judecată (Hotărârea din 11 februarie 2003, pronunțată în cauzele conexate C-187/01 și C-385/01 – Acțiuni penale împotriva lui Hüseyin Gözütok și Klaus Brügge, și Hotărârea din 28 septembrie 2006, pronunțată în Cauza C-150/05 – Jean Leon Van Straaten împotriva Olandei și Italiei). Consideră că o soluție de clasare necontestată poate fi repusă în discuție doar în situații excepționale și reglementate expres.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Astfel, arată că, din coroborarea dispozițiilor de lege criticate cu prevederile care reglementează instituția prescripției răspunderii penale rezultă obligația organelor judiciare de a face, în cadrul termenelor de prescripție, demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârșirea infracțiunilor. De asemenea, menționează că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene permit ca o decizie care a pus capăt urmăririi penale înainte de judecată să fie înlăturată în situații excepționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 18 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 974/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 335 alin. (2) și (4) – mai puțin soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște «fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului» – din Codul de procedură penală“. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Vasile Zaha și Marius Felician Fărcaș cu ocazia soluționării unei cereri de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ca urmare a revocării unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind statul de drept, egalitatea în drepturi și procesul echitabil, întrucât procurorul poate dispune redeschiderea urmăririi penale oricând, fără nicio limită de timp. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală, plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate fi făcută decât în termen de 20 de zile de la comunicare, consideră că regimul juridic diferențiat reprezintă un privilegiu acordat procurorului. Mai arată că posibilitatea redeschiderii urmăririi penale în orice moment este de natură a aduce grave prejudicii dreptului la un proces echitabil, încălcând, totodată, și principiul securității raporturilor juridice, principiu care protejează cetățeanul de insecuritatea pe care a creat-o legea sau pe care aceasta riscă să o creeze. … 7.Judecătoria Zalău apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 177 din 29 martie 2016, prin care s-a reținut că există o limită de timp pentru redeschiderea urmăririi, care este dată de prescripția răspunderii penale. De asemenea, arată că nu se aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil al părților/subiecților procesuali/persoanelor cercetate într-un dosar penal prin faptul că procurorul are posibilitatea să redeschidă urmărirea penală într-un termen mai lung decât cel în care se poate formula plângere împotriva soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată, din moment ce toate aceste persoane pot aduce la cunoștința organelor de urmărire penală faptele sau împrejurările noi de care au aflat, procurorul putând să redeschidă în baza acestora urmărirea penală.  … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece intervenția prescripției răspunderii penale, ca urmare a împlinirii termenului prevăzut de lege pentru infracțiunea cercetată, împiedică redeschiderea urmăririi penale. Pe de altă parte, redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, care verifică nu doar temeinicia, ci și legalitatea soluției procurorului, inclusiv din perspectiva existenței cazurilor ce împiedică exercitarea acțiunii penale. Invocă, totodată, și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la prevederile similare ale art. 273 din Codul de procedură penală din 1968, și anume Decizia nr. 841 din 24 iunie 2010, prin care s-a reținut că: „sensul art. 16 alin. (1) din Constituție este garantarea egalității în drepturi între cetățeni în fața legii și a autorităților publice, iar nu între cetățeni și autoritățile publice. Or, procurorul care dispune reluarea urmăririi penale, în condițiile art. 273 din Codul de procedură penală, acționează în calitate de reprezentant al unei autorități publice, și anume Ministerul Public“. În plus, arată că, atunci când au cunoștință despre împrejurări care ar putea justifica revocarea soluției de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, persoanele interesate pot sesiza aceasta procurorului de caz, în vederea redeschiderii urmăririi penale.  … 10.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții, și anume Decizia nr. 177 din 29 martie 2016.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile „art. 335 alin. (2) și (4) – mai puțin soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște «fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului» – din Codul de procedură penală“. Dispozițiile art. 335 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Prin Decizia nr. 496 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 22 septembrie 2015, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală și a constatat că soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște „fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului“ este neconstituțională. Ca urmare a deciziei mai sus menționate, dispozițiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală au fost modificate – ulterior sesizării Curții în cauza de față – prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere însă că, în speță, a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curții, aceasta se va pronunța asupra dispozițiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:  … (2)În cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale.[…](4)Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă.14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 335 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 16 și ale art. 21 alin. (3) din Constituție – invocate și în prezenta cauză – și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 177 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală ca neîntemeiată, reținând că lipsa prevederii în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală a unui termen legal în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale echivalează cu dreptul organelor judiciare de a proceda la reluarea urmăririi penale, prin redeschiderea acesteia, până la împlinirea termenului legal de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile săvârșite. În acest sens, dispozițiile art. 153 alin. (1) din Codul penal prevăd că prescripția înlătură răspunderea penală. Prin urmare, scopul instituției prescripției răspunderii penale constă în înlăturarea răspunderii penale, prin stingerea dreptului statului de a sancționa și a obligației infractorului de a suporta consecințele infracțiunii comise, după trecerea unui anumit interval de timp, prevăzut de lege, de la data săvârșirii faptei, indiferent dacă infracțiunea a fost sau nu descoperită ori infractorul identificat. Prin dispozițiile art. 154 din Codul penal, legiuitorul a stabilit, în mod expres, atât durata termenelor de prescripție, cât și data la care acestea încep să curgă. Totodată, referitor la prescripția răspunderii penale, legiuitorul a prevăzut, la art. 155 din Codul penal, întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Potrivit alin. (1) al articolului anterior referit, cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție. De asemenea, art. 155 alin. (5) din Codul penal prevede că admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale (paragrafele 15 și 16). … 16.Astfel, Curtea a reținut că, având în vedere modul de reglementare a prescripției răspunderii penale, dreptul organelor judiciare de a relua urmărirea penală, prin redeschiderea acesteia, conform art. 335 din Codul de procedură penală, apare ca fiind consecința juridică a acestei instituții, respectiv consecința dreptului statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, în termenele de prescripție stabilite prin lege. Curtea a constatat că aceste termene sunt, în mod expres, determinate de către legiuitor, atât sub aspectul întinderii, cât și sub aspectul momentului la care încep să curgă, motiv pentru care nu se poate susține că legea procesual penală este lipsită de claritate, precizie sau previzibilitate sub aspectul intervalului de timp în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale și nici că redeschiderea urmăririi penale se poate face sine die, creând o stare de incertitudine pentru autorul faptelor prevăzute de legea penală. De altfel, dispozițiile art. 335 alin. (1)-(3) și (5) din Codul de procedură penală prevăd că redeschiderea urmăririi penale se face în următoarele situații: dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea [art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală], în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi, din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea [art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală], când constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite în cazul renunțării la urmărirea penală [art. 335 alin. (3) din Codul de procedură penală] și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale [art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală]. Astfel reglementate, motivele de redeschidere a urmăririi penale nu reprezintă altceva decât cauze de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, ele reprezentând o aplicare directă a dispozițiilor art. 155 din Codul penal (paragrafele 17 și 18). … 17.În aceste condiții, Curtea a reținut că instituția redeschiderii urmăririi penale, sub aspectul termenelor în care ea poate fi dispusă este, în mod corect, corelată de către legiuitor cu instituția prescripției răspunderii penale, fiind o consecință directă a acesteia. De asemenea, Curtea a mai observat că, așa cum rezultă din dispozițiile art. 335 din Codul de procedură penală, redeschiderea urmăririi penale nu se face în mod arbitrar de către organele judiciare, ci doar în condițiile expres reglementate la art. 335 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală. Totodată, spre deosebire de reglementarea anterioară, instituția redeschiderii urmăririi penale nu mai este prerogativa exclusivă a procurorului, ci, în trei dintre cele patru situații prevăzute la art. 335 din Codul de procedură penală, este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară care, cu această ocazie, verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale (paragrafele 19, 20 și 25).  … 18.Pentru aceste motive, prin Decizia nr. 177 din 29 martie 2016, mai sus citată, Curtea a constatat că nu poate fi reținută încălcarea, prin dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dreptului la un proces echitabil (paragraful 21).  … 19.De asemenea, prin Decizia nr. 688 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 februarie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a reținut că termenul „ulterior“ din cuprinsul textului criticat nu este lipsit de precizie și previzibilitate, vizând, de fapt, intervalul de timp care începe să curgă de la momentul dispunerii de către procurorul ierarhic inferior a soluției de clasare până la data împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, acest aspect reprezentând o aplicare a principiului aflării adevărului, prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. În ceea ce privește termenul de 20 de zile, de decădere din dreptul de a formula plângere împotriva ordonanței de clasare, prevăzut la art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, acesta este un termen procedural de natură diferită de cea a termenului mai sus analizat, reglementat în scopul protejării unor interese individuale, respectiv a intereselor procesuale ale persoanelor care se consideră lezate de soluția de clasare pronunțată. Reglementarea acestui termen reprezintă o garanție a dreptului acestora de a beneficia de un proces echitabil. Titularii dreptului de a formula plângere, conform art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu se află, însă, în aceeași situație juridică cu cea a procurorului ierarhic superior celui care dispune soluția clasării și care, constatând că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat această soluție, dispune redeschiderea urmăririi penale (paragrafele 24 și 25). … 20.Astfel, Curtea a constatat că nu poate fi reținută discriminarea persoanelor interesate să promoveze plângere împotriva ordonanței de clasare, potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, în raport cu procurorul ierarhic superior care dispune redeschiderea urmăririi penale, conform prevederilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât aceste două categorii de titulari de drepturi procesuale se află în situații juridice diferite, determinate de rolul diferit pe care îl au în cadrul procesului penal. Ca atare, nu poate fi reținută nici încălcarea, prin textul criticat, a principiului egalității armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție, reglementarea celor două termene comparate de autorul excepției neafectând echilibrul procesual dintre acuzare și apărare în cadrul procesului penal (paragrafele 26 și 27).  … 21.În același sens sunt și Decizia nr. 456 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 9 noiembrie 2016, și Decizia nr. 199 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 9 iunie 2017. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, cu privire la dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, în care aceeași critică – a inexistenței unui termen în care procurorul poate dispune redeschiderea urmăririi penale – a fost formulată referitor la dispozițiile art. 335 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală.  … 22.De altfel, în același sens este și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile similare ale art. 273 din Codul de procedură penală din 1968, și anume Decizia nr. 540 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, Decizia nr. 120 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, și Decizia nr. 841 din 24 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 12 iulie 2010.  … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Vasile Zaha și Marius Felician Fărcaș în Dosarul nr. 974/337/2016 al Judecătoriei Zalău și constată că dispozițiile art. 335 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Zalău și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește