DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 13 aprilie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 781 29/11/2018
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 522
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 503
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 542 14/07/2015
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 524
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 278 04/05/2017
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 7REFERIRE LAHOTARARE 27/09/2007
ART. 7REFERIRE LAHOTARARE 16/11/2006
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 503
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 465 23/09/2014
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 438 08/07/2014
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 16REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 503
ART. 16REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 525
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 13 31/01/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 288 25/05/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 442 13/07/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Antena 3 – S.A. din București în Dosarul nr. 371/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 716D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica se referă la un text de lege care a vizat și a fost invocat într-un alt litigiu, și nu în cauza în care s-a pronunțat încheierea de sesizare a Curții Constituționale. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat se referă la o instituție juridică reglementată de dispozițiile art. 522 din Codul de procedură civilă, iar, în virtutea normelor de referință, oricare dintre părți și inclusiv procurorul pot face contestație ce vizează încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil. Așadar, este firesc și logic, din punct de vedere juridic, ca formularea plângerii, respectiv calea de atac să îl vizeze numai pe contestator, căruia îi este comunicată o copie a soluției. În acest context, face precizarea că obiectul litigiului este dat tocmai de încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, nefiind încălcat principiul egalității armelor. În sprijinul concluziilor formulate sunt menționate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 781 din 29 noiembrie 2018, decizie prin care s-a reținut că în discuție este o încheiere prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar, cerere care nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin urmare, aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față, având în vedere natura juridică a instituției la care se referă prevederile criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 371/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Antena 3 – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, îndreptată împotriva unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, prin care a fost admisă plângerea formulată împotriva încheierii de ședință pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă și prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația privind tergiversarea procesului.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt contrare art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, întrucât, în procedura de soluționare a plângerii formulate împotriva încheierii de respingere a contestației privind tergiversarea procesului, părțile nu sunt citate, nu pot exercita vreo cale de atac și nici nu pot să își prezinte argumentele cu privire la aspectul tergiversării cauzei, în condițiile în care decizia pronunțată este obligatorie și produce efecte față de toate părțile litigiului. Or, în această procedură instanța examinează cererea sub aspectul îndeplinirii condițiilor în ceea ce privește exercitarea unui drept procesual și, implicit, soluționarea unei situații procesuale, ceea ce înseamnă că este vorba de o judecată și sunt incidente prevederile art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, constă în egalitatea armelor și caracterul contradictoriu al proceduri (în acest sens a se vedea Decizia 542 din 14 iulie 2015, paragraful 17). 6.Totodată, din analiza prevederilor art. 524 alin. (3) și (5) și ale art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă reiese că soluția legislativă criticată înfrânge exigențele unui proces echitabil, de vreme ce la procedura de soluționare a contestației părțile nu sunt citate, iar celelalte părți nu-și pot prezenta argumentele în contra celor arătate de contestator. În caz de admitere a contestației, celelalte părți din proces nu mai pot exercita vreo cale de atac împotriva încheierii. În procedura de soluționare a plângerii, părțile nu sunt citate, nu își pot prezenta argumentele în contra celor susținute de contestatori și nu pot formula vreo cale de atac împotriva deciziei de admitere a contestației. Prin urmare, această procedură este contrară accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil în componentele privind dreptul la apărare, egalitatea armelor între părți și contradictorialitatea.7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la accesul liber la justiție, opinează că textul de lege criticat nu contravine art. 21 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție, menționează că, din analiza reglementării deduse controlului de constituționalitate se desprinde existența unui posibil viciu de neconstituționalitate, raportat la prevederile legii fundamentale privind dreptul la un proces echitabil în componenta privind principiile egalității armelor și contradictorialității, principii de echitate subordonate art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, citarea părților implicate într-un proces civil reprezintă una dintre garanțiile procesuale pentru respectarea dreptului la apărare, ca drept al fiecărei părți de ași pleda cauza în aceleași condiții (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Dima împotriva României, și Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Grozescu împotriva României). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiile contradictorialității și dreptului la apărare sunt respectate în situația în care procedura este lipsită de oralitate, fiind o procedură preponderent scrisă, dar părților le sunt comunicate acte de procedură și le sunt solicitate puncte de vedere (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017). De altfel, în același sens și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, a reținut că, în cadrul unei proceduri civile, aceasta poate continua și fără audiere, în cazul în care procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice. Or, soluția legislativă criticată în cauză, în ceea ce privește sintagma „judecata se face fără citarea părților“, cuprinsă în art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, înfrânge exigențele unui proces echitabil, de vreme ce intimatul nu este citat în procedura de soluționare a plângerii, nu poate să își prezinte argumentele în contra celor susținute de contestator, nici cu ocazia dezbaterilor și nici prin exprimarea unui punct de vedere în scris. Mai mult, intimatul nu are remediul judiciar al unei căi de atac împotriva hotărârii prin care se soluționează plângerea.8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Judecata se face fără citarea părților, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunțare“.12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) cu privire la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil în componentele privind dreptul la apărare și egalitatea armelor.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta este ridicată în contextul exercitării unei căi extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, mai exact într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă și care este îndreptată împotriva unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, prin care a fost admisă plângerea formulată împotriva încheierii de ședință pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă și prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația privind tergiversarea procesului.14.Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate pune o problemă de admisibilitate, și anume din punctul de vedere al obiectului său, raportat la cadrul procesual în care a fost ridicată. Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.15.În ceea ce privește condiția legăturii textului criticat cu soluționarea cauzei, consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, legătura cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat.16.Analizând aspectele referitoare la litigiul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și la obiectul acesteia, Curtea observă că aceasta fost ridicată într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei contestații în anulare reglementată de prevederile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă ce reglementează procedura de soluționare a plângerii formulate împotriva încheierii prin care contestația privind tergiversarea procesului a fost respinsă ca neîntemeiată, procedură ce se desfășoară fără citarea părților. Prin urmare, Curtea reține cu titlu prealabil că obiectul excepției de neconstituționalitate nu vizează un text aplicabil în procedura contestației în anulare generale sau obișnuite, ci în procedura care face obiectul contestației privind tergiversarea procesului.17.Or, contestația în anulare generală sau obișnuită se referă la nelegalitatea citării și vizează hotărârile judecătorești definitive prin care s-a soluționat o cauză care, potrivit reglementărilor specifice, se desfășoară cu citarea părților. Așadar, în cadrul contestației în anulare se analizează regularitatea citării prin raportare la procedura unde există reglementată prin lege această obligație de citare. 18.În contestația în anulare nu pot fi formulate excepții care să tindă la introducerea procedurii de citare în procedura ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești îndrituite cu soluționarea plângerii formulate împotriva încheierii prin care contestația privind tergiversarea procesului a fost respinsă ca neîntemeiată. Așadar, pe calea contestației în anulare nu se poate urmări suplinirea lipsei reglementării citării într-o procedură judecătorească anterioară și, implicit, pretinsa neconstituționalitate a normelor sub imperiul cărora s-a desfășurat procedura respectivă sau a unor eventuale omisiuni legislative.19.Ab initio, motivul de contestație în anulare generală sau obișnuită vizează hotărârile judecătorești definitive și care pot fi supuse ca atare acestei căi extraordinare de atac. Or, în discuție este adusă o hotărâre judecătorească ce nu este supusă, potrivit art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, niciunei căi de atac.20.Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu la cauza dedusă judecății, Curtea constată că textul criticat nu îndeplinește condiția privind legătura cu soluționarea cauzei în sensul stabilit prin jurisprudența precitată și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Antena 3 – S.A. din București în Dosarul nr. 371/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x