DECIZIA nr. 60 din 28 octombrie 2024

Dosar nr. 1.690/1/2024

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.690/1/2024 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). … 2.Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament. … 4.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:– dacă majorarea salariului de bază cu 12,5% prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor grupului de lucru pentru prevenirea corupției, dar care nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu; … – dacă acordarea majorării menționate mai sus este dependentă de încadrarea personalului în unitățile, categoriile de personal, condițiile și criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite prin referire la art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018. …  … 5.Magistratul-asistent învederează că, la dosarul cauzei, au fost depuse raportul întocmit, puncte de vedere ale părților și amicus curiae din partea Ministerului Afacerilor Interne și a domnului Capră Augustin Constantin.  … 6.Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.  … 
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I.Titularul și obiectul sesizării7.Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin încheierea din 19 iunie 2024, în Dosarul nr. 621/40/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită, în continuare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menționată. … 8.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 2 august 2024, cu nr. 1.690/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 28 octombrie 2024. …  … II.Normele de drept intern incidente9.Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită, în continuare,Legea-cadru nr. 153/2017Anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, capitolul II – Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, secțiunea a 2-a – Soldele de funcție și salariile de funcție + 
Articolul 14(1)Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. […](3)Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%. […](5)Unitățile, categoriile de personal și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite. …  … III.Expunerea succintă a procesului10.Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal la 3 aprilie 2024 cu nr. 621/40/2024, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul B, a solicitat obligarea acestuia la stabilirea și plata majorării salariale prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu trei ani anteriori depunerii prezentei acțiuni și până în prezent, precum și pentru viitor, în contextul în care a avut/are, ca atribuție de serviciu, desfășurarea de activități specifice pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu, sume actualizate cu rata inflației și plata dobânzii legale. … 11.În motivare, reclamantul a arătat că are calitatea de funcționar public cu statut special – ofițer de poliție, având raporturi de serviciu cu B de la 1 noiembrie 2017, încadrat în funcția de șef al Biroului juridic, așadar, ocupând o funcție în virtutea căreia are, ca atribuție de serviciu, desfășurarea de activități specifice pentru prevenirea corupției în rândul personalului propriu. … 12.Astfel, potrivit fișei postului, șeful Biroului are și responsabilități specifice pentru membrii Grupului de lucru pe linia prevenirii corupției, respectiv îndeplinește atribuțiile membrului Grupului de lucru pentru prevenirea corupției, în sensul că:a)asigură participarea personalului din subordine la activitățile de informare și de instruire anticorupție organizate de Direcția Generală Anticorupție (D.G.A.); … b)sprijină personalul specializat al D.G.A. în organizarea și implementarea campaniilor și acțiunilor de prevenire a corupției; … c)asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de integritate pentru implementarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) a Strategiei naționale anticorupție; … d)asigură managementul riscurilor de corupție și aplică măsurile de prevenire și control al riscurilor la corupție; … e)solicită sprijinul D.G.A. cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupție din domeniul de competență; … f)sprijină personalul specializat al D.G.A. în realizarea vizitelor de evaluare privind reacția instituțională la incidentele de integritate; … g)furnizează D.G.A. documente referitoare la organizarea și funcționarea structurii, precum și alte date necesare pentru pregătirea activităților de prevenire a faptelor de corupție. …  … 13.Totodată, în această calitate face parte și din Grupul de lucru pentru prevenirea corupției care funcționează la nivelul pârâtului B, grup constituit în baza dispoziției șefului inspectoratului. … 14.Pârâtul B nu a pus în aplicare prevederile incidente în sensul acordării majorării salariale de 12,5% din salariul de funcție, în condițiile în care textul de lege este cât se poate de explicit și imperativ în ceea ce privește atât categoriile de personal beneficiar al majorării, cât și cuantumul acesteia, anume pentru polițiștii care desfășoară activități de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu, așa cum a stabilit legiuitorul. … 15.Or, acest drept salarial a fost stabilit prin lege, neacordarea fiind contrară atât Legii-cadru nr. 153/2017, cât și prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, potrivit căruia polițistul are dreptul la salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. … 16.Singurele condiții impuse de către legiuitor pentru care subzistă obligația pârâtului de acordare a majorării prevăzute de art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, îndeplinite în prezenta cauză, sunt:a)desfășurarea activităților de prevenire și combatere a corupției; … b)activitățile menționate la punctul anterior să fie desfășurate în rândul personalului propriu, aflat în coordonarea reclamantului. …  … 17.Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, arătând, în esență, că Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 stabilește personalul care poate beneficia/căruia i se poate acorda această compensație (inclusiv procedura de acordare), fiind nominalizat doar personalul din Direcția Generală Anticorupție și din Direcția Generală de Protecție Internă, fără ca personalul din cadrul Poliției Române să se regăsească ca beneficiar al acestei majorări. … 18.La termenul din 19 iunie 2024, Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și suspendarea judecății cauzei până la soluționarea sesizării. …  … IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării19.Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 20.Referitor la prima întrebare, s-a apreciat că aceasta își are utilitatea raportat la dispozițiile art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, care recunosc o majorare a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu. … 21.Așadar, dispozițiile sus-menționate se referă atât la activități de prevenire, cât și la activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu, iar relevant este a decela dacă personalul trebuie să desfășoare ambele tipuri de activități pentru primirea majorării respective sau este suficient să desfășoare doar un singur tip de activități. Aceasta deoarece reclamantul îndeplinește numai atribuții de prevenire a corupției, astfel cum rezultă din modul de formulare a sarcinilor din fișa postului, și, mai mult, atribuțiile respective sunt încadrate în această categorie prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 62/2018 privind organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției și de educație pentru promovarea integrității în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare Ordinul M.A.I. nr. 62/2018. … 22.A doua întrebare vizează furnizarea unui răspuns la chestiunea de drept evocată de către pârât prin întâmpinare, potrivit căreia, prin raportare la dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite“, pentru a beneficia de majorarea în discuție reclamantul trebuie să facă parte din categoria personalului menționat prin acest ordin al ordonatorului de credite, respectiv prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018. …  … V.Punctul de vedere al instanței de trimitere23.Referitor la prima întrebare, instanța de trimitere a opinat că majorarea ce face obiectul cauzei se aplică numai personalului care are atribuții atât pe linia prevenirii, cât și pe linia combaterii corupției, astfel cum rezultă din folosirea particulei „și“, care sugerează îndeplinirea cumulativă a condițiilor. … 24.În ceea ce privește a doua problemă de drept s-a învederat că alin. (5) al art. 14 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu se completează cu alin. (3) al aceluiași articol, întrucât alin. (3) se referă la un drept salarial ce poartă denumirea de „majorare salarială“, pe când alin. (5) se referă la un drept salarial ce poartă denumirea de „compensație“, menționată la alin. (1) (ce instituie un drept distinct, respectiv „compensație de risc/pericol deosebit“). În concluzie, pentru acordarea majorării este suficient ca personalul să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, fără a fi necesară recunoașterea dreptului printr-un act infralegal, precum Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018. …  … VI.Punctul de vedere al părților25.Părțile nu și-au exprimat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie26.Curțile de apel București, Ploiești, Galați, Pitești, Cluj, Constanța și Bacău au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării, iar Curtea de Apel Iași a comunicat puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra acelorași chestiuni, din care au rezultat două opinii, cu privire la fiecare dintre cele două chestiuni de drept în discuție. … 27.Într-o primă opinie, cu privire la prima chestiune de drept, s-a apreciat că majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, nu se acordă și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției și nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu (Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmbovița, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Vâlcea). … 28.În susținerea acestei opinii s-a argumentat că majorarea salariului de bază de 12,5%, prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu se acordă personalului care desfășoară exclusiv activități de prevenire a corupției, fără să îndeplinească și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu, legiuitorul folosind conjuncția „și“, context în care, interpretând gramatical textul legal, nu este suficient ca personalul să aibă atribuții doar pe linia prevenirii corupției. Totodată, s-a arătat că, din analiza prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 62/2018, rezultă, fără echivoc, faptul că activitățile de informare și de instruire anticorupție se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcției Generale Anticorupție, iar întregul personal al Ministerului Afacerilor Interne are obligația de a participa la activitățile derulate de către Direcția Generală Anticorupție, inclusiv prin prisma activității de management al riscurilor de corupție, care se materializează într-un document ce se supune monitorizării și evaluării anuale de către Direcția Generală Anticorupție. În aceste condiții, cum activitatea de prevenire beneficiază de o reglementare distinctă, nu se poate aprecia că acordarea acestei majorări se poate realiza pentru personalul cu funcții de conducere, care nu are atribuții și pe linia combaterii corupției, având atribuții doar pe linia de prevenție, sub coordonarea Direcției Generale Anticorupție. … 29.În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 366 din 9 februarie 2023 și nr. 1.461 din 25 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 1.168 din 31 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția civilă; Decizia civilă nr. 166 din 26 februarie 2024, nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 și nr. 262 din 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 995 din 21 octombrie 2022, nr. 471 din 16 mai 2023, nr. 688 din 14 septembrie 2023 și nr. 739 din 3 octombrie 2023, pronunțate de Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 787 din 26 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 30.Cea de-a doua opinie este în sensul de a se recunoaște posibilitatea de a primi majorarea de 12,5% prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției și care nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu (Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Bacău). … 31.În motivarea acestei opinii s-a arătat că art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate să fie interpretat într-o manieră literală, cu atât mai mult cu cât nu există o diferențiere suficient de clară între conceptul de prevenire a corupției și combaterea corupției, pentru a considera că este necesară desfășurarea ambelor activități în vederea aplicării articolului menționat. Prin prevenirea corupției se realizează și combaterea acesteia și, la fel, prin combaterea corupției se realizează și prevenirea acesteia. De asemenea, unele instanțe au reținut și că majorarea de 12,5% a fost recunoscută funcționarilor publici aflați în aceeași situație juridică cu cea a reclamantului prin hotărâri judecătorești definitive, drepturile salariale ale polițiștilor cu funcții de conducere cu atribuții de prevenire și combatere a corupției care au avut calitatea de reclamanți în acele litigii constituind nivelul maxim în plată, element de referință pentru compararea drepturilor categoriei de funcționari din care face parte și reclamantul. Pentru toate categoriile de personal aflate în situații identice, salarizarea trebuie să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică unde sunt încadrați. Atunci când este analizată identitatea de situații între doi angajați nu trebuie verificată identitatea de reglementare, ci trebuie avută în vedere identitatea de activitate desfășurată și de pregătire profesională, așa cum au statuat Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 794/2016, și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 80/2023. … 32.În sensul acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Sentința civilă nr. 72 din 22 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 506 din 2 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 1.343 din 4 decembrie 2023, nr. 138 din 5 februarie 2024 și nr. 708 din 1 iulie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal; decizia pronunțată în Dosarul nr. 195/88/2022 de Curtea de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 346 din 11 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă. … 33.Referitor la cea de-a doua chestiune de drept, într-o primă opinie s-a apreciat că acordarea majorării prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este dependentă de încadrarea personalului în unitățile, categoriile de personal, condițiile și criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite, prin referire la art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 (Curtea de Apel București, Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași). … 34.În motivarea acestei opinii s-a reținut, în esență, că, având în vedere că alin. (5) este plasat la sfârșitul art. 14 și că majorarea prevăzută la alin. (3) este tot un tip de compensație de genul celei menționate la alin. (1), rezultă că intenția legiuitorului a fost ca prevederea de la alin. (5) să se aplice în cazul tuturor alineatelor anterioare. Este adevărat că majorarea de la alin. (3) are un cuantum fix, spre deosebire de compensația de la alin. (1) și (2), însă rămân, pe deplin, valabile celelalte cerințe reglementate de alin. (5), care ar trebui stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite. În consecință, în actuala reglementare [textul alin. (5) fiind modificat prin art. LVII, capitolul II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022], acordarea majorării în discuție este condiționată de circumstanțierea personalului în unitățile și categoriile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal de credite, fiind eliminată prerogativa acestuia de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestei compensații. … 35.În sensul acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 1.461 din 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 1.168 din 31 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția civilă; Sentința civilă nr. 471 din 16 mai 2023, pronunțată de Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.  … 36.În cea de-a doua opinie conturată cu privire la această chestiune de drept s-a apreciat că majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, este recunoscută de lege ca atare (ope legis), fără alte formalități (Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmbovița). … 37.În susținerea acestei opinii s-a arătat că din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în coroborare cu celelalte alineate ale aceluiași text de lege, rezultă că alin. (3) al textului menționat reglementează un drept salarial distinct, respectiv o „majorare“ a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%, care se acordă direct în temeiul legii, fără ca acordarea acesteia să fie condiționată de emiterea unui ordin al ordonatorului principal de credite, prin care să se stabilească unitățile, categoriile de personal, condițiile și criteriile de acordare a respectivei majorări. De asemenea, s-a apreciat și că textul art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge între personalul care îndeplinește atribuții de prevenire și de combatere a corupției în rândul personalului propriu ce este încadrat în anumite unități, categorii de personal, condiții și criterii stabilite prin anumite acte infralegale și personalul care desfășoară astfel de activități, însă nu este încadrat în unitățile respective; prin urmare, singurul criteriu relevant și suficient pentru acordarea acestei majorări îl reprezintă îndeplinirea atribuțiilor de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu. Nu în ultimul rând, norma cuprinsă în art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este suficient de clară pentru a putea fi aplicată fără emiterea unor acte subsecvente. … 38.În sensul acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 2.423 din 14 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; deciziile civile nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 și nr. 262 din 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; sentințele civile nr. 688 din 14 septembrie 2023 și nr. 739 din 3 octombrie 2023, pronunțate de Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 72 din 22 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal; deciziile civile nr. 346 din 11 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția civilă, nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 și nr. 262 din 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. … 39.Curțile de apel Alba Iulia, Brașov, Craiova, Oradea, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. … 40.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. …  … 

VIII.Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție41.Din perspectiva chestiunilor de drept puse în discuție prin prezenta sesizare prezintă relevanță Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care s-a admis sesizarea formulată de Curtea de apel Brașov – Secția civilă și, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a stabilit că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale. … 42.Totodată, prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a admis sesizarea formulată de Curtea de apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ fiscal, s-a stabilit și că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a), b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost, ulterior, invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept. … 43.Prin Decizia nr. 4.894 din 25 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 535/33/2020, au fost anulate dispozițiile pct. 21.3 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018.  … 44.În cuprinsul considerentelor deciziei s-a reținut, cu privire la problema de drept dedusă judecății, că aceasta este „conformitatea unei norme cuprinse într-un act administrativ cu caracter normativ (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018) cu actul normativ de forță juridică superioară în aplicarea căruia a fost emis (Legea-cadru nr. 153/2017)“. … 45.Cu privire la acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că „actul contestat, cu privire la pct. 21.3, nu respectă dispozițiile art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 și adaugă ipotezelor avute în vedere de legiuitor la edictarea acestui text“. … 46.Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale. …  … IX.Raportul asupra chestiunii de drept47.Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal este, în parte, admisibilă, anume, de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu, în rest, sesizarea fiind inadmisibilă. …  … X.Înalta Curte de Casație și JustițieX.1.1.Asupra admisibilității sesizării în privința primei chestiuni de drept48.Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 49.Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. … 50.Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, actul normativ instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 51.Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519–521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. … 52.De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul a ținut seama, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. … 53.Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i)existența unei cauze aflate în curs de judecată, dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv care să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; … (ii)completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; … (iii)existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; … (iv)chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 54.Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect obligarea unui inspectorat de poliție județean la plata majorării salariale prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017. În consecință, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 55.Cauza în care a fost formulată sesizarea este în curs de judecată în primă instanță, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 56.Referitor la condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se reaminti că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, temei al prezentei sesizări, legiuitorul a avut în vedere „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“ și „efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție“, considerând că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. … 57.Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanța de trimitere solicită, sub un prim aspect, lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili dacă majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută de aceste dispoziții legale, „se acordă și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției, dar care nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu“. … 58.Chestiunea de drept invocată prezintă un grad de dificultate de natură să justifice intervenția instanței supreme, având în vedere că în această materie au fost pronunțate soluții divergente asupra problemei de drept, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești indicate în capitolul VII. … 59.De asemenea, de lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, dat fiind că reclamantul solicită plata majorării salariale în discuție, începând cu trei ani anteriori depunerii cererii de chemare în judecată, precum și pentru viitor. … 60.Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept și aceasta nici nu formează obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … 61.Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu asupra primei chestiuni de drept ce formează obiectul sesizării. …  … X.1.2.Asupra fondului sesizării în privința primei chestiuni de drept62.Prima problemă de drept ce face obiectul sesizării vizează, în esență, determinarea persoanelor care sunt îndreptățite să beneficieze de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% prin raportare la tipul de activități pe care le desfășoară. … 63.Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017, „personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“ … 64.Din interpretarea gramaticală a textului de lege rezultă că voința legiuitorului a fost aceea ca de majorarea de 12,5% să beneficieze numai personalul care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu. … 65.Astfel, în primul rând, având în vedere regula prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în lipsa unor definiții legale prin care termenilor de „prevenire“ și „combatere“ să li se dea o altă semnificație în contextul actului normativ ce reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice, este evident că aceștia sunt folosiți potrivit înțelesului lor din vorbirea curentă. … 66.În consecință, în înțelesul art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, activitățile privind prevenirea corupției sunt acele activități prin care se atrage atenția asupra consecințelor negative ale corupției în rândul personalului propriu, în timp ce activitățile privind combaterea corupției sunt acelea prin care se iau măsuri de anihilare a corupției în rândul personalului propriu. Rezultă deci, în mod evident, că legiuitorul a avut în vedere două tipuri distincte de activități. … 67.Împrejurarea că activitățile privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu au același scop și urmăresc aceeași finalitate, aceea a eradicării corupției în rândul acestui personal, este lipsită de relevanță din perspectiva reglementărilor privind salarizarea, prin raportare la principiul consacrat expres în art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, cel al importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor. … 68.Totodată, folosirea particulei „și“ relevă voința legiuitorului de a acorda beneficiul majorării dreptului salarial numai personalului care desfășoară ambele tipuri de activități, atât cele privind prevenirea, cât și cele privind combaterea corupției în rândul personalului propriu. … 69.Din perspectiva interpretării istorico-teleologice a normei juridice ce reglementează acordarea majorării salariale în discuție se constată că pentru îndeplinirea unuia dintre obiectivele stabilite prin Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2005 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, prin Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, s-a dispus înființarea Direcției Generale Anticorupție, ca structură specializată, în cadrul aparatului central al acestui minister, pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu. … 70.Subsecvent, prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a fost modificat art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor prin introducerea, după alineatul (1), a unui nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază. … 71.Din perspectiva activităților pe care le puteau desfășura ofițerii de poliție judiciară din cadrul acestei structuri specializate, art. 1 din aceeași ordonanță de urgență i-a abilitat pe aceștia „să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent, privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de personalul Ministerului Administrației și Internelor“. … 72.Se constată, deci, că, încă de la data când a fost reglementat pentru prima dată acest drept salarial, s-a avut în vedere specificul activităților privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu, activități (privite ca indisolubil legate între ele) ce presupun însăși verificarea celor care, la rândul lor, sunt chemați să protejeze respectarea legii. … 73.De-a lungul timpului, reglementarea acestui drept salarial a suferit diverse modificări, sub aspectul denumirii, al cuantumului, precum și al persoanelor îndreptățite să îl încaseze, dar nu a suferit nicio modificare din perspectiva activităților specifice în considerarea cărora a fost reglementat, respectiv „activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu“. … 74.Împrejurarea că, prin acte infralegale, în mod distinct față de activitățile propriu-zise privind prevenirea corupției în rândul personalului propriu, au fost reglementate și activitățile privind organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu are nicio relevanță din perspectiva dreptului salarial reglementat de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, de care pot beneficia numai cei care desfășoară activități propriu-zise de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu. … 75.Așadar, reformulând prima chestiune de drept din actul de sesizare, de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu. …  … X.2.Asupra admisibilității sesizării în privința celei de-a doua chestiuni de drept76.Referitor la cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării, și în privința acesteia se impune, cu prioritate, a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. … 77.Sub acest aspect, se constată că nu este îndeplinită cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea acestei a doua chestiuni de drept ce face obiectul sesizării. … 78.Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, pentru considerentele arătate la paragrafele 53-55 din prezenta decizie, care rămân, pe deplin, valabile. … 79.Din perspectiva condiției ca lămurirea chestiunii de drept invocate să fie utilă pentru soluționarea, pe fond, a cauzei de către instanța de trimitere, se constată că cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării este subsecventă primei chestiuni în privința căreia s-a solicitat lămurirea. … 80.Astfel, prin cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării se solicită, în esență, să se stabilească dacă, pentru acordarea majorării de 12,5%, este suficient ca personalul să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 sau este necesară recunoașterea acestui drept salarial și printr-un act infralegal, precum Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018. … 81.Or, în raport cu situația de fapt reținută de instanța de trimitere și dezlegarea dată asupra primei chestiuni de drept ce face obiectul prezentei sesizări, se constată că demersul procedural privind dezlegarea chestiunii de drept subsecvente, vizând necesitatea existenței unui act infralegal alături de îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea majorării salariale în discuție, nu mai este util soluționării pe fond a cauzei. Aceasta, întrucât, în absența îndeplinirii cumulative a activităților de prevenire și combatere a corupției, majorarea de 12,5% nu se poate acorda. În acest context, nu interesează nici dacă, pentru acordare, este necesară emiterea unui act infralegal privind încadrarea personalului în unități, categorii de personal, condiții și criterii corespunzătoare. … 82.Constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile legale, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării în ceea ce privește a doua chestiune de drept. …  …  … Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 621/40/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017, de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu.Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2024.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește