DECIZIA nr. 60 din 16 februarie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, ale art. 4, ale art. 5 lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Excepția a fost ridicată de Marian Tiberius Jurchescu în Dosarul nr. 56/267/2021 al Judecătoriei Novaci și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.035D/2021. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 15 februarie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 16 februarie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 28 aprilie 2021, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, ale art. 4, ale art. 5 lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Excepția a fost ridicată de Marian Tiberius Jurchescu într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal prin care a fost sancționat pentru faptul că nu a purtat masca de protecție în spațiul public deschis. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 au un caracter general și nespecific în ceea ce privește fapta pentru care se pot aplica sancțiuni pentru nepurtarea măștii de protecție. Totodată, art. 13 din aceeași lege nu definește purtarea măștii ca fiind sub incidența sintagmei „măsuri de protecție a vieții“. Autorul excepției amintește că, potrivit celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale, restrângerea unor drepturi se face doar prin lege. … 5.În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, arată că acestea restrâng dreptul la exprimare liberă și imagine proprie prin instituirea obligației de a purta masca de protecție. … 6.Totodată, autorul excepției arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020 au fost „anulate“ dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 55/2020 și Hotărârea Parlamentului nr. 5/2020. În consecință, „a fost anulat orice control parlamentar asupra restrângerii unor drepturi fundamentale. Totuși, controlul parlamentar asupra Hotărârii Guvernului nr. 394/2020 nu a fost înlăturat, hotărârea nefiind atacată de facto la Curtea Constituțională“. Hotărârile Guvernului ulterioare se folosesc de art. 1 de principiul Hotărârii Parlamentului nr. 5/2020, prin aplicarea Legii nr. 24/2000 în vederea prelungirii stării de alertă. Așadar, această hotărâre a Parlamentului continuă să producă efecte juridice conform normelor de tehnică legislativă, „fiind cadrul legislativ de instituire a unor măsuri juridice în temeiul căruia reprezintă obiectul de prelungire a acestora, obiectul în cauză fiind starea de alertă.“ … 7.Autorul excepției critică dispozițiile art. 2 din Legea nr. 55/2020, care definesc starea de alertă, considerând că „este un termen juridic alienat, nefiind parte din Constituția României, și care încearcă să gestioneze o situație de urgență.“ Concluzionând, reține că starea de alertă definită de art. 2 din Legea nr. 55/2020 se bazează pe exact aceleași premise legale ca starea de urgență, chiar dacă sunt definite printr-un cadru legislativ distinct. … 8.Referitor la dispozițiile art. 4 din Legea nr. 55/2020, autorul excepției arată că acestea abilitează Guvernul să instituie măsuri pentru reducerea unor drepturi fundamentale. Amintește că, potrivit prevederilor art. 53 din Constituție, restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se realizează doar prin lege, iar prevederile art. 93 din Constituție definesc procedura instituirii măsurilor excepționale în cadrul stării de urgență sau asediu, și nu într-un cadru juridic distinct, alienat Constituției. În cazul dispozițiilor de lege criticate, Guvernul instituie măsuri excepționale pentru o situație de urgență, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. Aceste reglementări încearcă să înlocuiască autoritatea executivă a Președintelui prin autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, iar pe cea legislativă a Parlamentului, prin autoritatea executivă a Guvernului. Așadar, crearea instituției „stării de alertă“ printr-un cadru legal, care restrânge drepturi prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, este o încălcare a statului de drept. … 9.Judecătoria Novaci apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 2, ale art. 4, ale art. 5 lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1042 din 6 noiembrie 2020. Din examinarea motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește critica adusă dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, autorul excepției vizează doar art. I pct. 1 din acest act normativ. De asemenea, în ceea ce privește indicarea art. 5 lit. d)din Legea nr. 55/2020, se observă că autorul excepției are în vedere, în realitate, dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d). Prin urmare, se rețin ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 2, ale art. 4, ale art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, precum și dispozițiile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, care au următorul conținut:– Art. 2 din Legea nr. 55/2020: „Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.“; … – Art. 4 din Legea nr. 55/2020:(1)Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.(2)Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, după caz.………………………………………….(5)Valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii se menține pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.(6)Prin excepție de la alin. (1), în cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere – cu drept de circulație, se menține numai valabilitatea celor emise în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b),alin. (4) sau (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 10 zile de la încetarea acestei stări. Pentru aceeași perioadă se menține și valabilitatea prelungirii dreptului de circulație, dispusă de procuror sau de instanța de judecată potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.“; … – Art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020:(2)Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: […]d)măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;“; …  … – Art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020:Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă:h)nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d).“; …  … – Art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020:Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 13, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a)obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; …  …  …  … 14.Autorul excepției critică dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate în raport cu următoarele prevederi ale Legii fundamentale: art. 1 alin. (4) și (5) referitor la separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, art. 30 alin. (1) și (2) referitor la libertatea de exprimare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o primă critică de constituționalitate invocată în prezenta cauză vizează lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Potrivit susținerilor autorului excepției, din conținutul acestor dispoziții de lege nu rezultă cu claritate care sunt conduitele ce pot avea ca efect aplicarea unei sancțiuni. … 16.Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare formulate în raport cu dispozițiile de lege amintite. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenții, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menționate. Prin urmare, dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, în realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror încălcare constituie contravenție. … 17.Curtea a reținut că dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d) se referă, în mod expres, la măsurile carantinei și izolării și fac o referire generală la „măsurile de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“, fără a le nominaliza. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, precum și faptul că textul nu face trimitere la alte acte normative, Curtea a apreciat că este vorba despre măsuri menționate în Legea nr. 55/2020 și a observat că textul de lege circumscrie sfera acestor măsuri la acele intervenții necesare protejării unor drepturi ale persoanei care se bucură de cel mai înalt grad de protecție constituțională, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate. … 18.Cu același prilej, Curtea a arătat că dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 califică drept contravenții „nerespectarea măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)“, în timp ce dispozițiile enunțate la lit. i) din același articol de lege califică, în mod separat, drept contravenție „nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)“. Prin urmare, ipoteza art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 se referă la nerespectarea acelor măsuri consacrate prin lege, instituite în vederea protejării dreptului la viață și la sănătate și care creează obligații în sarcina persoanelor fizice, excepție făcând măsura izolării la domiciliu. … 19.Curtea a amintit că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungește starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților, astfel că revine executivului să selecteze, în funcție de datele concrete ale evoluției pandemiei la un anumit moment, acele măsuri prevăzute la nivelul legii care sunt cele mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu o restrângere proporțională a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ale persoanei. … 20.Curtea a apreciat că precizarea în conținutul dispozițiilor de lege analizate a măsurilor care instituie obligații a căror încălcare constituie contravenție ar avea drept consecință aplicarea lor pe toată durata pandemiei de COVID-19, fără a da posibilitatea autorităților să selecteze necesitatea și intensitatea intervenției în funcție de evoluția rapidă și imprevizibilă a acestui fenomen. Reglementarea ar dobândi astfel un caracter rigid, făcând imposibilă o aplicare flexibilă, astfel încât să se asigure în mod eficient obiectivul stabilit de legiuitor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, dar și imperativul respectării caracterului proporțional al restrângerii exercițiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv și datele concrete ale realității. S-ar putea ajunge astfel în situația în care obligațiile impuse să aibă aceeași sferă de aplicare, deși gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor. … 21.Potrivit celor reținute de Curtea Constituțională prin decizia antereferită, caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu trebuie să conducă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum de altfel este și măsura obligativității purtării măștii de protecție, consacrată în mod expres în conținutul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. În ceea ce privește obligația purtării măștii de protecție, Curtea a constatat că persoanele interesate aveau posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul acestei obligații prin examinarea conținutului art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. De asemenea, hotărârile Guvernului emise pentru instituirea și prelungirea stării de alertă, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, au menționat în mod constant obligativitatea purtării măștii de protecție. … 22.Prin urmare, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. … 23.De asemenea, a apreciat că aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 2 și 4 din Legea nr. 55/2020, Curtea observă că susținerile autorului excepției fac abstracție de faptul că art. 53 alin. (1) din Constituție prevede posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți dacă se impune pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. O astfel de restrângere poate fi dispusă prin lege, numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. … 26.Posibilitatea stabilirii prin lege a unor astfel de restrângeri este prevăzută de legiuitorul constituant distinct de situația de urgență, astfel că instituirea măsurilor care restrâng exercițiul unor drepturi sau libertăți potrivit art. 53 din Constituție se face după o procedură diferită de cea prevăzută de art. 93. … 27.Prin urmare, Curtea apreciază că nu există niciun obstacol constituțional pentru legiuitor ca, în considerarea situațiilor enumerate în art. 53 din Constituție, să reglementeze printr-o lege, așa cum este și Legea nr. 55/2020, o serie de măsuri care pot avea drept efect restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, fără a fi necesară instituirea stării de urgență de către Președintele României, așa cum susține autorul excepției. De vreme ce măsurile instituite se circumscriu condițiilor constituționale ale art. 53, gruparea acestora sub conceptul de „stare de alertă“ nu prezintă niciun aspect contrar prevederilor Legii fundamentale. … 28.Cât privește competența Guvernului ca în temeiul prevederilor legale ale Legii nr. 55/2020 să emită hotărâri prin care să instituie ori să prelungească starea de alertă, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 108 alin. (1) și (2) din Constituție, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe, iar hotărârile se emit pentru organizarea executării legii. Prin urmare, Guvernul are competența constituțională de a emite hotărâri în executarea legilor. De altfel, cu privire la acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, paragraful 41, a reținut că Legea nr. 55/2020 constituie un act normativ-cadru care stabilește principiile de bază ale instituirii stării de alertă, prevăzând, cu titlu general, măsurile ce pot fi dispuse în cadrul acesteia, în vederea atingerii obiectivelor mai sus arătate. Aceste măsuri, astfel cum se arată, în mod expres, la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, sunt adoptate în aplicarea legii analizate, de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, starea de alertă putând fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile. Această manieră de reglementare denotă intenția legiuitorului de a crea un cadru legal pentru implementarea măsurilor cu caracter administrativ necesare și adecvate particularităților crizei epidemiologice existente și evoluției acesteia în fiecare perioadă de timp. Aceste necesități de reglementare nu puteau fi, în mod evident, anticipate la data elaborării Legii nr. 55/2020 și nici prevăzute, în mod expres, în cuprinsul acestei legi, având în vedere caracterul lor variabil, imprevizibil. Cu toate acestea, legea analizată prevede, în mod expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate. … 29.În ceea ce privește criticile referitoare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, Curtea apreciază că autorul excepției vizează, în realitate, probleme ce țin de legalitatea hotărârilor Guvernului emise pentru instituirea și prelungirea stării de alertă. Or, Curtea constată că, potrivit competenței sale, așa cum este aceasta consacrată de art. 146 lit. d) din Constituție, controlul de constituționalitate vizează în mod exclusiv legile și ordonanțele. Așa cum s-a reținut și în Decizia nr. 435 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 17 octombrie 2005, termenul „lege“ prevăzut la lit. d) a art. 146 din Constituție, republicată, nu este folosit în sens larg, cuprinzând toate actele normative, ci doar în sensul său strict, de lege, prin care se înțelege actul legislativ adoptat de Parlament și promulgat de Președintele României, și de ordonanță, care reprezintă actul adoptat de Guvern pe baza unei delegări legislative. Conceptul de lege rezultă din îmbinarea criteriului formal cu cel material, întrucât conținutul legii este determinat de importanța acordată de legiuitor aspectelor reglementate. Astfel, este evident că soluționarea excepției de neconstituționalitate privind alte acte normative nu este de competența Curții Constituționale, aceste acte fiind controlate, sub aspectul legalității, de instanțele de contencios administrativ. … 30.Referitor la criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, Curtea constată că, prin Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022*), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său. Față de dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, și având în vedere faptul că motivul de inadmisibilitate a intervenit ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate care constituie obiectul prezentei cauze, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 a devenit inadmisibilă.*) Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 15 februarie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022. … 31.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Tiberius Jurchescu în Dosarul nr. 56/267/2021 al Judecătoriei Novaci și constată că dispozițiile art. 2, ale art. 4, ale art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Novaci și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2022.
PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește