DECIZIA nr. 60 din 13 februarie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 9 mai 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 2REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 2REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 3REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 3RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 5REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 5REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 5REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 14REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 15REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 17REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 92 28/02/2017
ART. 19REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 391 06/06/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 367 30/05/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 359 11/05/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 358 11/05/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 357 11/05/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 240 06/04/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 238 06/04/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 94 28/02/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 93 28/02/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 92 28/02/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 35 19/01/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 15 17/01/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 25REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 25REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864 ART. 969
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 245 19/04/2016
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 270 07/05/2014
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 59 17/02/2004
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 19 08/04/1993
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 35 19/01/2017
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 282 08/05/2014
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 133
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 133
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3, art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 11.881/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.897D/2017.

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța constituțională s-a pronunțat cu privire la textele legale criticate și solicită Curții să își mențină jurisprudența în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.881/236/2016, Judecătoria Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.897D/2017, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca, pârâtă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de consumatori.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea arată că se încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.6.Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii, autoarea excepției de neconstituționalitate arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plată, a creditului este un element asupra căruia părțile contractului cad de acord, obligatoriu și definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situație juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea nu se poate susține că părțile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit.7.În continuare se mai arată că, la data încheierii contractului, legislația nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligației darea în plată. Din acest motiv, o intervenție ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanției, înșală așteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului și este, ca atare, retroactivă.8.Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate se susține că acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voință deja format cu privire la stingerea împrumutului. În acest fel se ajunge la o veritabilă expropriere, realizată în favoarea unei terțe persoane de drept privat, fără a exista însă o garanție oferită creditorului.9.Autoarea arată că scopul urmărit de legiuitor – degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar – nu constă în satisfacerea unui interes general. Susține că legea criticată nu respectă condiția referitoare la necesitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziție instituția juridică a impreviziunii, mai puțin restrictivă în ceea ce privește exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporționalității, autoarea susține că nu există o justificare rațională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situații diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispozițiile legii criticate este identic atâta vreme cât aceasta nu stabilește criterii de diferențiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată de cei care nu se află în această situație. Consecința unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată.10.Judecătoria Giurgiu – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.11.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (3): „Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.“;– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;– Art. 5 alin. (2) „Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.“– Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“;– Art. 10:(1)La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2)De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.“;– Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată“.15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin principiilor constituționale ale previzibilității și accesibilității legii, celui al legalității și al securității legii, consacrate de art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației sale, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 135 alin. (2) privind economia. De asemenea sunt invocate și prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a unora dintre prevederile criticate ridică probleme de admisibilitate, similare cu cele soluționate în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.17.Curtea observă că contractul de credit a fost încheiat înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarea excepției a invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, așa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“) și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, având în vedere și dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea […] unei dispoziții dintr-o lege […] care are legătură cu soluționarea cauzei[…]“, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă.18.Faptul că contractul de credit ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești care a sesizat Curtea în prezentul dosar a fost încheiat înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției de neconstituționalitate a tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Astfel, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.19.În continuare, Curtea observă că imobilul ipotecat în favoarea autoarei excepției de neconstituționalitate, în legătură cu care s-a născut litigiul de pe rolul instanței judecătorești, nu a fost supus executării silite (în acest sens a se vedea și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 40). În consecință, făcând aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016.20.Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reținut că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la inter alia dispozițiile art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte.21.Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, faptul că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că prevederile menționate în prealabil sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, precum și faptul că decizia precitată a fost publicată în Monitorul Oficial ulterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituțională în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.22.În continuare, Curtea va examina pretinsa contrarietate dintre, pe de o parte, principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate și, pe de altă parte, celelalte dispoziții ale Legii nr. 77/2016 criticate.23.Curtea reține că prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 au mai format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 17 iulie 2017, și nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017.24.În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva respectării exigențelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție și a principiilor subsumate acestuia de către autoarea excepției, respectiv al accesibilității, previzibilității, securității, legalității, siguranței circuitului civil, statului de drept, autorității de lucru judecat și stabilității legii, Curtea amintește că, în paragrafele 109-111 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reținut că aspectele invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Constituție vizează, mai degrabă, chestiuni care țin de interpretarea sau aplicarea legii de către instanța judecătorească sau se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite.25.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că „Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.“(paragraful 115).26.În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituție, Curtea observă că, în paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reținut că, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19), a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59 și 60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.27.Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 (paragraful 65), că însuși textul art. 45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie – în condițiile legii – legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor“.28.Cu privire la criticile formulate în această excepție de neconstituționalitate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituție, pentru identitate cu rațiunea avută în vedere în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 [paragraful 130], Curtea reține că acestea nu au incidență în soluționarea prezentei cauze.29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 teza a doua, precum și a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 11.881/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă.2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceeași parte, în același dosar al aceleiași instanțe.3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe, și constată că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x