DECIZIA nr. 599 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru [cu referire la art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi din același act normativ], excepție ridicată de Societatea Top Heat Clima – S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 711/303/2017/a2 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 676D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 5.384 din 28 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 711/303/2017/a2, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru [cu referire la art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi din același act normativ], excepție ridicată de Societatea Top Heat Clima – S.R.L. din Constanța într-o cauză având ca obiect pronunțarea asupra apelului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a soluționat o cerere privind reexaminarea/restituirea taxei judiciare de timbru în contextul anulării unei cereri reconvenționale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că cererea reconvențională nu este supusă procedurii de regularizare prevăzute de art. 200 din Codul de procedură civilă și, prin urmare, nu ar fi trebuit anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din același cod, iar instanța de fond, în mod greșit, a aplicat dispozițiile legale cuprinse în art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ceea ce privește referirea la art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi din același act normativ. În măsura în care instanța de apel va considera că cererea de restituire a taxei judiciare de timbru este supusă prevederilor antereferite, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece creează o discriminare între justițiabilii care, deși au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru, nu au respectat celelalte cerințe aplicabile cererii de chemare în judecată și justițiabilii care, deși au îndeplinit celelalte formalități aplicabile cererii de chemare în judecată, nu au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru. În prima ipoteză, justițiabilului îi va fi reținută jumătate din taxa judiciară de timbru plătită, în timp ce, în a doua ipoteză, justițiabilul nu va suporta nicio consecință de ordin patrimonial. Or, o astfel de discriminare nu este permisă, fiind contrară egalității în drepturi și așezării juste a sarcinilor fiscale. … 6.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, fiind la latitudinea legiuitorului stabilirea modului de timbrare și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei judiciare de timbru. De asemenea, modalitatea de restituire nu este contrară prevederilor constituționale invocate, fiind o facilitate pe care legiuitorul o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete, iar instanțele judecătorești au obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea acestei facilități. În ceea ce privește comparația între situația din speță și cea a altor justițiabili, efectuată în motivarea excepției de neconstituționalitate, se precizează că aceasta este una incompletă, întrucât sancțiunea anulării operează în ambele cazuri expuse. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru [cu referire la art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi din același act normativ], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Având în vedere conținutul normativ al prevederilor în discuție, precum și critica formulată, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituție dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul cuprins:(1)Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații:[…]d)când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă […]; … (2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) și i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporțional cu admiterea contestației. […] … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) – Egalitatea în drepturi și ale art. 56 alin. (2) – Așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în anumite situații. Astfel, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie: (i) integral, când taxa plătită nu era datorată; când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale; în alte cauze expres prevăzute de lege; (ii) jumătate din taxa plătită integral, când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; când, în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat; în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; de asemenea, când probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici, se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluționat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; (iii) proporțional cu admiterea contestației, când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.  … 13.În ceea ce privește situația prevăzută de dispozițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, în virtutea acestora, când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 cu privire la cererea de chemare în judecată (cu referire la cuprinsul cererii de chemare în judecată, la numărul de exemplare, la nulitatea cererii și la timbrarea cererii), reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3) cu privire la reprezentarea judiciară a părților în caz de coparticipare procesuală din același cod de procedură civilă. În acest context, dacă acțiunea este corect timbrată și a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3), petentului i se restituie jumătate din taxa plătită integral. … 14.Astfel, procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, cât și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție (Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014).  … 15.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care este dedusă dintr-un pretins tratament discriminatoriu instituit, pe de o parte, între justițiabilii care au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru, dar nu au respectat celelalte cerințe aplicabile cererii de chemare în judecată, și, pe de altă parte, justițiabilii care, deși au îndeplinit celelalte formalități aplicabile cererii de chemare în judecată, nu au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru, se constată că aceasta este neîntemeiată. … 16.Cu privire la principiul egalității, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, justițiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru nu se află în aceeași situație juridică cu justițiabilii care nu au plătit taxa judiciară de timbru, așa încât tratamentul juridic este diferit, având în vedere că textul de lege criticat prevede ipoteza în care acțiunea a fost corect timbrată. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție. … 17.În acest context, Curtea observă că soluția legislativă în discuție a mai format obiectul controlului de constituționalitate, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, și prin Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016.  … 18.Cu acele prilejuri, cu privire la materia restituirii taxelor judiciare de timbru, Curtea a reținut că printr-o asemenea reglementare se evită o îmbogățire fără justă cauză a statului și se acoperă o paletă largă de situații în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului (Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, precitată, paragraful 15). … 19.Totodată, Curtea a observat că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiției, aceasta nu poate fi învestită în mod gratuit (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, precitată, paragraful 21). … 20.Față de această împrejurare, Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară în materie, a apreciat ca fiind neîntemeiată critica raportată la dispozițiile constituționale ale art. 56 alin. (2), întrucât instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 alin. (1) din Constituție privind contribuțiile financiare, dispoziții potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“. Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru (a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005).  … 21.Considerentele mai sus prezentate sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 22.Distinct de acestea, având în vedere cadrul legislativ în discuție, Curtea observă că nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate a pornit, practic, de la interpretarea dată normelor criticate de către instanța de judecată în ceea ce privește posibilitatea aplicării acestora și în cazul în care în discuție nu se află o cerere de chemare în judecată, prevăzută de art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, ci este vorba de o cerere reconvențională reglementată de art. 209 și următoarele din același cod. Astfel, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că, în măsura în care dispozițiile legale cuprinse în art. 45 alin. (2) și alin. (1) lit. d) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 [cu referire la art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă] au, într-adevăr, înrâurire și asupra cererii reconvenționale, acestea sunt neconstituționale raportat la principiul egalității și la cel al așezării juste a sarcinilor fiscale. … 23.Referitor la cererea reconvențională, astfel cum reiese din dispozițiile art. 209 alin. (3) din Codul de procedură civilă, aceasta trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. Prin urmare, cererea reconvențională constituie actul de procedură prin intermediul căruia pârâtul formulează pretenții proprii împotriva reclamantului, pretenții care derivă din același raport juridic sau care sunt strâns legate de acesta, fiind o veritabilă cerere de chemare în judecată în care calitățile părților inițiale sunt inversate, fiind necesară întrunirea tuturor cerințelor legale prevăzute pentru aceasta. … 24.Prin Decizia nr. 583 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015, Curtea a reținut că instanțele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării. De asemenea, Curtea a statuat că anularea cererii de chemare în judecată reprezintă un act de dispoziție al instanței, în respectarea principiului legalității consacrat de art. 7 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 26 iulie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 193 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 22 august 2018, paragraful 26). … 25.Prin urmare, și în prezenta cauză, instanța de judecată este cea în măsură să stabilească ce natură juridică are cererea aflată pe rolul său și să aprecieze care este cuantumul sumei care va fi reținută, corespunzător, în funcție de specificitatea cauzei și a activităților desfășurate până la momentul la care aceasta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parțială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. În acest sens este și jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, spre exemplu, Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, paragraful 20, Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, Decizia nr. 1.072 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010, Decizia nr. 494 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 845 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007. … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Top Heat Clima – S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 711/303/2017/a2 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și constată că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește