DECIZIA nr. 599 din 10 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Laurențiu Modan în Dosarul nr. 8.937/2/CAF/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.537D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la acest dosar și la Dosarul nr. 1.454D/2018 note de ședință, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, în măsura în care au sosit și alte puncte de vedere în afara celui primit de la Guvern, pentru a i se permite să ia cunoștință de acestea și pentru a i se respecta dreptul la apărare. De asemenea, autorul excepției solicită să se ia act de faptul că judecătorul Gheorghe Stan se află în incompatibilitate, deoarece a lucrat la Inspecția Judiciară. Pe fondul excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită admiterea și constatarea textelor de lege criticate ca fiind neconstituționale. Magistratul-asistent precizează că nu au mai sosit alte puncte de vedere în afara celui primit de la Guvern.  … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.454D/2018, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 4.984/2/2016 al aceleiași instanțe. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor, solicită respingerea cererii de amânare a cauzei și arată că, în procedura în fața Curții Constituționale, nu se aplică dispozițiile referitoare la recuzarea judecătorilor. … 6.Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.454D/2018 la Dosarul nr. 2.537D/2017, care a fost primul înregistrat. Cu privire la cererea de amânare formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea o respinge, precizând, totodată, că, în procedura în fața Curții Constituționale, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, nu se aplică dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la recuzarea judecătorilor.  … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate și, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate sunt în acord cu principiile Legii fundamentale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 14 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.937/2/CAF/2016, și prin Încheierea din 4 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.984/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Laurențiu Modan în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor rezoluții ale Inspecției Judiciare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2), ale art. 16, ale art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1) și ale art. 52, deoarece persoanele aflate în proces cu instituțiile statului, respectiv cu Consiliul Superior al Magistraturii și cu Inspecția Judiciară, sunt discriminate, prin aplicarea unui tratament juridic nefavorabil. Astfel, Inspecția Judiciară „este o instituție ce vine să se suprapună atribuțiilor forului său tutelar, Consiliul Superior al Magistraturii, atribuții ce devin în acest fel redundante“. Prin legiferarea Inspecției Judiciare ca instituție independentă, „în practică doar o struțo-cămilă, care primește prea multe fonduri din banii contribuabililor“, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pierd și se suprapun cu cele ale Inspecției Judiciare, deoarece „Consiliul Superior al Magistraturii își va nega mereu atribuțiile de care s-a derobat prin delegare către Inspecția Judiciară, în timp ce Inspecția Judiciară, pe de altă parte, va susține mereu că nu are competență funcțională“. În acest sens se arată că, întotdeauna, la chemarea sa în judecată, Consiliul Superior al Magistraturii invocă lipsa calității sale procesuale pasive, în timp ce Inspecția Judiciară, deși nu este o unitate administrativă, ci una jurisdicțională, invocă nelegal fie procedura plângerii prealabile, fie o pretinsă lipsă a calității procesuale pasive a inspectorilor judiciari, „ce își încalcă permanent atribuțiile de serviciu și nu întreprind nicio măsură împotriva abuzurilor semnalate“. … 10.Totodată, se consideră că textul de lege criticat încalcă principiile accesibilității și previzibilității legii, deci dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece creează o confuzie ce dă posibilitatea atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât și Inspecției Judiciare de a se deroba de atribuțiile lor legale și de a invoca lipsa calității procesuale în procedurile judiciare referitoare la plângerile justițiabililor față de abaterile disciplinare ale unor magistrați. Deși, potrivit Legii nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este instituția de analiză și control al activității magistraților, acesta își neagă atribuțiile, trimițând către Inspecția Judiciară chiar și „răspunderile ce nu-i revin acestuia“. Astfel, Inspecția Judiciară nu poate întreprinde nimic fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, se susține că există un „procedeu impropriu, prin care un justițiabil este supus la un tratament legal discriminatoriu, referitor la lipsa calității procesuale a Consiliului Superior al Magistraturii și a inspectorilor angajați la Inspecția Judiciară, din cauza ambiguității art. 65 din Legea nr. 317/2004“. În concluzie, se încalcă art. 16 și 21 din Constituție, deoarece păgubitului i se încalcă dreptul la un proces echitabil, prin „unele practici contrare logicii“. … 11.Autorul excepției mai susține că un aspect de constituționalitate îl constituie invocarea perpetuă și nelegală a lipsei calității procesuale pasive, care exclude din start egalitatea de șanse a părților, iar, în acest mod, nu se mai ajunge la judecata pe fond a procesului, încălcându-se, astfel, dreptul de a fi ascultat, garantat de art. 47, 48 și 51 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și art. 52 din Constituție, pentru că nu se va mai putea recunoaște niciodată paguba ce s-a produs, iar repararea acesteia devine imposibilă. … 12.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.537D/2017, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, considerând că aceasta este obligatorie doar în măsura în care excepția ar fi fost invocată din oficiu, iar în celelalte ipoteze instanța de judecată are doar facultatea de a prezenta o opinie. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.454D/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile art. 65 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale, deoarece acestea exprimă voința legiuitorului, nefiind astfel încălcate prevederile art. 16, art. 21 și nici cele ale art. 52 din Constituție. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.537D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens arată că din motivarea excepției rezultă că aceasta privește o problemă de interpretare și aplicare a legii, respectiv stabilirea calității procesuale pasive a unor subiecte de drept în litigii ce au ca obiect contestarea de către persoanele interesate a rezoluțiilor prin care inspectorii judiciari și inspectorul-șef din cadrul Inspecției Judiciare dispun în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor, a procurorilor și a magistraților – asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, corelat cu invocarea de către subiecte de drept chemate în judecată în astfel de litigii a excepției lipsei calității procesuale pasive. Or, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare a legii, ci numai asupra înțelesului său contrar Constituției, interpretarea legii fiind atributul suveran al instanțelor de judecată în opera de înfăptuire a justiției. În subsidiar, apreciază că textele criticate sunt constituționale, iar excepția invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că Legea nr. 24/2012 a prevăzut înființarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind condusă de un inspector-șef, care exercită funcția de conducere și organizare a activității Inspecției Judiciare, ajutat de un inspector-șef adjunct, numiți prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiți în condițiile legii, atribuții de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate. Astfel, art. 74 din aceeași lege detaliază competențele specifice ale Inspecției Judiciare, prin reglementarea atribuțiilor inspectorilor judiciari. Inspecția Judiciară are, în principal, atribuții de soluționare a sesizărilor privind activitatea sau conduita necorespunzătoare a magistraților sau încălcarea obligațiilor profesionale ale acestora în raporturile cu justițiabilii și atribuții de verificare și control al eficienței și eficacității sistemului judiciar. În materie disciplinară, inspectorii judiciari dispun și efectuează cercetarea disciplinară și exercită acțiunea disciplinară față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și față de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii amintite. În îndeplinirea acestor atribuții, inspectorii judiciari dispun prin rezoluții scrise și motivate. Consiliul Superior al Magistraturii este organul constituțional al autorității judecătorești, al cărui rol fundamental este cel de garant al independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție. În această calitate, potrivit prevederilor Legii nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii exercită atribuții referitoare la gestionarea carierei judecătorilor și procurorilor și apără corpul magistraților împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a magistraților. Totodată, în materie disciplinară, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată. Din cele anterior expuse rezultă că, deși activitatea Inspecției Judiciare se integrează activității Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta fiind organizată ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, rolul și competențele celor două autorități sunt clar delimitate de prevederile legale, fără vreo ambiguitate în această privință, astfel încât nu se poate susține că există o suprapunere între atribuțiile acestora, cum învederează autorul excepției. Cu referire la contestarea actelor prin care inspectorul judiciar și inspectorul-șef dispun în materia răspunderii disciplinare a magistraților, prevederile art. 47 din Legea nr. 317/2004 stabilesc în mod clar regimul de contestare în justiție a acestora de către persoana care a făcut sesizarea, în cazul clasării (atunci când în urma efectuării verificărilor prealabile inspectorul judiciar apreciază că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare) sau respingerii sesizării, precum și soluțiile pe care le poate dispune instanța. Așadar, în aceste cazuri, persoana care a formulat sesizarea poate solicita examinarea de către instanță a oricăror chestiuni de fapt și de drept pertinente pentru litigiul cu care a fost sesizată aceasta, mijloacele procedurale de contestare a rezoluțiilor inspectorului judiciar fiind introduse în mecanismul acțiunilor în contencios administrativ. În concluzie, nu se poate reține încălcarea prin dispozițiile legale criticate a prevederilor constituționale ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la obținerea recunoașterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.  … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele de ședință depuse de autorul excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: – Art. 65 alin. (1) și (3): (1)Se înființează Inspecția Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul București, prin reorganizarea Inspecției Judiciare.[…](3)Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiți în condițiile legii, atribuții de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate. …  … 18.Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 65 din Legea nr. 317/2004 au fost modificate prin art. I pct. 70 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, păstrând soluția legislativă criticată de autorul excepției și având următorul conținut: – Art. 65 alin. (1) și (3): (1)Inspecția Judiciară funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul București.[…](3)Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. …  … 19.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, ale art. 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare și ale art. 51 privind dreptul de petiționare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia critică faptul că Inspecția Judiciară „este o instituție ce vine să se suprapună atribuțiilor forului său tutelar, Consiliul Superior al Magistraturii, atribuții ce devin în acest fel redundante“. Astfel, autorul excepției consideră că, prin legiferarea Inspecției Judiciare ca instituție independentă, „în practică doar o struțo-cămilă, care primește prea multe fonduri din banii contribuabililor“, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pierd și se suprapun cu cele ale Inspecției Judiciare. Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este reglementat în secțiunea a 3-a (art. 133 și 134) din cap. VI – Autoritatea judecătorească al titlului III – Autoritățile publice. Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție și art. 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, acesta „este garantul independenței justiției“, iar, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituție, „îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare“ a judecătorilor și a procurorilor. Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prevăzute în art. 30 din Legea nr. 317/2004, după cum urmează: secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea sau independența procurorilor în dispunerea soluțiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea; secțiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor; Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secțiile, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecția Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenței, imparțialității și reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor; în situațiile în care este afectată independența, imparțialitatea sau reputația profesională a unui judecător sau procuror, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii; Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 33 și 34 din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor și coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri. … 21.Curtea reține că prin Legea nr. 24/2012 s-a prevăzut înființarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Astfel, art. 74 alin. (1) din aceeași lege prevede atribuțiile inspectorilor judiciari, după cum urmează: în materie disciplinară, dispun și efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și față de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile aceleiași legi; efectuează verificări la instanțele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile și informează Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate; efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale și informează Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate; verifică eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente pentru asigurarea bunei funcționări a instanței și a parchetului, a calității corespunzătoare a serviciului, semnalează deficiențele constatate și formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe care le prezintă secției corespunzătoare; verifică sesizările adresate Inspecției Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și a magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ori în legătură cu încălcarea obligațiilor profesionale ale acestora; efectuează, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiția bunei reputații, pentru judecătorii și procurorii în funcție; efectuează verificările dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluționarea cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței judecătorilor; efectuează orice alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, în condițiile legii. … 22.Având în vedere aceste dispoziții de lege, Curtea constată că, în materie disciplinară a judecătorilor și procurorilor, Inspecția Judiciară nu are aceleași atribuții cu cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, deși aceasta este organizată ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, inspectorii judiciari dispun și efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și față de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul constituțional de instanță de judecată, în materie disciplinară. Prin urmare, rolul și competențele celor două instituții sunt clar delimitate de prevederile legale și de dispozițiile Constituției referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât susținerile autorului excepției, potrivit cărora există o suprapunere între atribuțiile acestora, sunt neîntemeiate. … 23.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, Curtea reține că prevederile art. 47 din Legea nr. 317/2004 stabilesc posibilitatea de contestare în justiție a actelor prin care inspectorul judiciar și inspectorul-șef dispun în materia răspunderii disciplinare a magistraților de către persoana care a făcut sesizarea. Așadar, rezoluția de respingere a sesizării poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, iar soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere. În concluzie, nu se poate reține încălcarea prin dispozițiile legale criticate a prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și nici a celor ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la obținerea recunoașterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. … 24.În final, Curtea reține că celelalte aspecte invocate de autorul excepției de neconstituționalitate – cum sunt cele privind invocarea în litigiu a excepției lipsei calității procesuale a Consiliului Superior al Magistraturii sau încălcarea atribuțiilor de serviciu de către inspectorii judiciari sau invocarea lipsei plângerii prealabile în litigiul dedus judecății, ceea ce, în opinia autorului excepției, exclude din start egalitatea de șanse a părților, iar, în acest mod, nu se mai ajunge la judecata pe fond a procesului, încălcându-se, astfel, dreptul de a fi ascultat, garantat de art. 47, 48 și 51 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și art. 52 din Constituție, pentru că nu se va mai putea recunoaște niciodată paguba ce s-a produs, iar repararea acesteia devine imposibilă – nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci reprezintă chestiuni care țin de aplicarea legii la cazul dedus judecății instanței judecătorești și care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Modan în dosarele nr. 8.937/2/CAF/2016 și nr. 4.984/2/2016 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 65 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește