DECIZIA nr. 598 din 28 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 255 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și a prevederilor art. 111 alin. (1),art. 119 alin. (1),art. 120 alin. (1),art. 120^1 alin. (1) și ale art. 124^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea „Skytower Building“ – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.761/3/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 292D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că problemele ridicate de autorul excepției țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 6.761/3/2014, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 255 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și a prevederilor art. 111 alin. (1),art. 119 alin. (1),art. 120 alin. (1),art. 120^1 alin. (1) și ale art. 124^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea „Skytower Building“ – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind un act administrativ-fiscal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale menționate sunt neconstituționale în măsura în care permit determinarea termenului de plată a obligației de plată a obligației fiscale și, deci, calcularea de accesorii anterior stabilirii creanței fiscale de către organul fiscal, conform legii. … 6.Se arată că neclaritatea prevederilor criticate lasă loc unor interpretări injuste și neconstituționale. Neprevăzând expres condiția stabilirii creanței fiscale și modul concret de efectuare a acestei operațiuni, textele de lege criticate pot duce la sancționarea contribuabilului în lipsa oricărei culpe, pentru că nu a efectuat o plată în termenul prevăzut de lege, deși la acel termen creanța nu fusese încă stabilită printr-un act opozabil contribuabilului, conform obligației care revine în baza legii organului fiscal. În esență, statul angajează răspunderea contribuabilului pentru inacțiunea organelor fiscale. Se mai arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, în repetate rânduri, a reținut că, în materie fiscală, prevederile legale incerte se interpretează în contra autorităților fiscale, iar nu a contribuabililor. Acest principiu este cu siguranță încălcat în cazul în care statul pretinde plata creanței fiscale anterior stabilirii acesteia. … 7.Se mai menționează jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunțată în Cauza Serkov împotriva Ucrainei, paragraful 42. … 8.Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât determină sancționarea contribuabilului ce nu a efectuat plata în termenul prevăzut de lege, deși creanța nu fusese încă stabilită printr-un act opozabil contribuabilului. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Acesta arată că dificultățile de interpretare și, implicit, criticile autoarei excepției de neconstituționalitate cu privire la textele legale, au fost generate de „omisiuni“ ale reglementării. Prin urmare, aceasta nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, practic, completarea actului normativ. … 11.De asemenea, se mai arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a învederat că textele criticate sunt neconstituționale, întrucât pot fi „interpretate abuziv“ de organele fiscale, ceea ce nu reprezintă un adevărat motiv de neconstituționalitate, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 255 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, precum și a prevederilor art. 111 alin. (1),art. 119 alin. (1),art. 120 alin. (1),art. 120^1 alin. (1) și art. 124^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, dispozițiile care au următorul cuprins:– Art. 255 alin. (1) din Legea nr. 571/2003: „Impozitul/taxa pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.“ … – Art. 111 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: „Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.“ … – Art. 119 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: „Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.“ … – Art. 120 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: „Dobânzile reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale ca urmare a neachitării de către debitor a obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.“ … – Art. 120^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: „Penalitățile de întârziere reprezintă sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Dispozițiile art. 120 alin. (2)-(6) sunt aplicabile în mod corespunzător.“ … – Art. 124^1 alin. (1): „Prin excepție de la prevederile art. 119 alin. (1) și art. 120^1, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.“ …  … 15.Curtea constată că Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, iar Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, iar. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauză. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată, în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și în art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale. Autoarea excepției de neconstituționalitate se mai referă și la art. 1 din Primul Protocol adițional privind protecția proprietății, art. 1 din Protocolul nr. 12 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și la art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Din modul cum este formulată excepția de neconstituționalitate, se poate deduce în mod rezonabil că autoarea acesteia a înțeles să se refere și la art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, criticile autoarei acesteia vizează chestiuni care țin de interpretarea și aplicarea legii, ce sunt de competența instanțelor de judecată. Față de cele prezentate, având în vedere că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Curtea a statuat că interpretarea și aplicarea normelor legale la speța dedusă judecății este atributul instanțelor de judecată și nu intră în competența sa de soluționare și având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, excepția va fi respinsă ca inadmisibilă. … 18.Curtea reamintește, însă, că atâta timp cât legea nu prevede în mod expres obligația calculării impozitului datorat pentru clădiri și terenuri de către contribuabil, nu se poate accepta ideea că aceasta se presupune. În consecință, calculul impozitelor pe clădiri și terenuri se face de către organul fiscal. Comunicarea acestui cuantum se face printr-o înștiințare de plată care, în cazul acesta, este un act administrativ-fiscal ce trebuie transmis în condițiile art. 44 din Codul de procedură fiscală. De asemenea, pct. 44.1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 20 iulie 2004, statuează, în explicarea dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Codul de procedură fiscală că organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii (a se vedea, mutatis mutandis și Decizia nr. 784 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 4 aprilie 2017). … 19.Mai mult, Curtea reține că prevederile art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscal sunt foarte clare: „Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:a)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; … b)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.“ …  … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 255 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și a prevederilor art. 111 alin. (1),art. 119 alin. (1),art. 120 alin. (1),art. 120^1 alin. (1) și ale art. 124^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea „Skytower Building“ – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.761/3/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește