DECIZIA nr. 597 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Constantin Richard Gioarsă în Dosarul nr. 8.837/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.254 D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Prim-magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Agenția Națională de Integritate a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate, sens în care face referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.837/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de reclamantul Constantin Richard Gioarsă într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat „instituie un comandament juridic: interdicția alesului local de a încheia un contract cu autoritatea administrației publice din care face parte.“ Așadar, sintagma „nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte“ este neconstituțională în măsura în care se interpretează că noțiunea „administrație publică locală“ cuprinde și unitatea administrativ-teritorială, întrucât se încalcă astfel art. 121 alin. (2) din Constituție.  … 6.Se mai susține că tehnica de legiferare utilizată de legiuitor este îndoielnică, iar calitatea normei juridice este deficitară. Astfel, dacă se interpretează că în sfera noțiunii de autoritate a administrației publice locale intră consiliile locale și consiliile județene, atunci această interpretare intră în coliziune cu art. 121 din Constituție. Dacă textul de lege se interpretează că se aplică în cazul contractelor încheiate cu unitatea administrativ-teritorială, atunci o astfel de interpretare adaugă la lege. În cazul lipsei de claritate, în special atunci când ne aflăm în sfera dreptului public, pericolul vine chiar din partea dreptului, iar el nu poate fi asanat de judecător, deoarece rolul judecătorului nu este acela de a corecta deficiențele de exprimare ale legiuitorului sau chiar deficiențele lui de cunoștințe juridice. Se arată, în același sens, că nu există identitate între persoana consilierului local și persoana societății la care acesta este asociat, separația de patrimonii fiind un principiu esențial în materia societăților. Nu este clar dacă textul de lege se referă la contractele încheiate de consilierul local în calitate de persoană fizică sau la contractele încheiate de societatea la care consilierului local este asociat/acționar. … 7.Se mai susține încălcarea principiului proporționalității, întrucât textul de lege impune sancțiuni drastice unui consilier local, în măsura în care, pentru a evita aceste sancțiuni, ar fi avut următoarele opțiuni: „de a renunța la calitatea de asociat, anticipând faptul că, pe viitor, unii angajați ai Primăriei se vor prezenta la (…) magazin și vor cumpăra diverse produse; să stea în permanență în magazin și să-și interogheze clienții care cumpără, pentru a afla dacă au vreo legătură cu administrația publică locală și să refuze vânzările“. Se încalcă principiul proporționalității, în măsura în care alesul local este pus să aleagă una din cele două opțiuni, deoarece ambele măsuri sunt disproporționate și injuste, periclitând echilibrul rezonabil dintre interesul public protejat și drepturile subiective. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției este admisibilă, astfel că cererea „va fi admisă cu consecința sesizării organismului constituțional“. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: „Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.“ … 13.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, supremația Constituției și respectarea legii, cu referire la cerințele de calitate a legii, ale art. 53 alin. (2) privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți și ale art. 121 alin. (2) privind autonomia administrativă a consiliilor locale și a primarilor.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost motivată, Curtea constată că prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, instanța de contencios constituțional respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, sau Decizia nr. 76 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 5 iunie 2020. … 15.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut, în esență, că incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective a fost instituită de legiuitor ținând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleșilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, și anume: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, astfel cum rezultă din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003. … 16.Cât privește principiul securității raporturilor juridice, la care autorul face referire în prezenta cauză atunci când susține ideea unui pericol ce vine chiar din partea dreptului, Curtea a statuat în jurisprudența menționată că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Referitor la aceste condiții, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate – să își corecteze conduita (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunțată în Cauza Petra împotriva României), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, întro măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit). Din analiza textelor de lege deduse controlului de constituționalitate rezultă că acestea îndeplinesc cerințele mai sus menționate, fiind norme clare, previzibile și care stabilesc precis conduita aleșilor locali. Înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30). … 17.Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, și Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 24 octombrie 2018. … 18.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care au calitatea de consilieri locali și consilieri județeni, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013). Ca atare, Curtea reține că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 53 din Legea fundamentală și, prin urmare, norma constituțională invocată nu are incidență în cauză. … 19.Din aceeași perspectivă, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 121 alin. (2) din Constituție, întrucât, așa cum Curtea a mai reținut, activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie normelor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a autorităților publice locale (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 739 din 16 decembrie 2014, precitată, paragraful 32). … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile precitate își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza analizată. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Richard Gioarsă în Dosarul nr. 8.837/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește