DECIZIA nr. 596 din 26 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și ale art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 15.336/233/2015/a2.1 al Tribunalului Galați și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 518D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției de neconstituționalitate, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. Referitor la dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât susținerile autorului acesteia reprezintă chestiuni ce țin de interpretarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.336/233/2015/a2.1, Tribunalul Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și ale art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma desemnării unui apărător din oficiu. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, precum și art. 519 din Codul de procedură civilă nu îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate a normelor legale. Se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt interpretate și aplicate în mod arbitrar, părtinitor și abuziv. … 6.În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 se apreciază că este neconstituțională, întrucât permite judecătorului să soluționeze cauza exclusiv pe alte criterii decât starea financiară și fără citarea petentului, iar, referitor la dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, se arată că acestea sunt neconstituționale, întrucât permit judecătorului să soluționeze cauza fără a solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție lămurirea anumitor chestiuni de drept. … 7.Tribunalul Galați, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât susținerile autorului acesteia privesc aplicarea legii de către instanța de judecată, fără a fi veritabile critici de neconstituționalitate. … 10.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, care a fost reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 16 din 16 ianuarie 2014, nr. 103 din 27 februarie 2014, nr. 383 din 26 iunie 2014, nr. 485 din 30 iunie 2016, nr. 701 din 27 octombrie 2015 sau nr. 366 din 2 iunie 2016. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 519 din Codul de procedură civilă. Dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă au următorul conținut: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că în susținerea acesteia se invocă și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu unei chestiuni de drept. … 16.Având în vedere obiectul litigiului, respectiv soluționarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma desemnării unui apărător din oficiu, se pune problema legăturii cu soluționarea cauzei a dispozițiilor legale criticate. Sintagma „legătură cu soluționarea cauzei“ cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune „atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (Decizia Curții Constituționale nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014, paragraful 25, și Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, paragraful 16). … 17.Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă vizează soluționarea în fond a cauzei, obiectul sesizării privind doar o problemă de drept de a cărei rezolvare depinde soluționarea pe fond a litigiului, și nu au legătură cu soluționarea cererii de reexaminare în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, paragraful 13). … 18.În continuare, referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, Curtea reține că, prin Decizia nr. 426 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013, a statuat că ajutorul public judiciar în materie civilă este un sprijin acordat de stat pentru persoanele fizice care sunt sau care urmează să devină parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor ori al altor autorități cu atribuții jurisdicționale, legiuitorul propunându-și să reglementeze această instituție ca o formă de asistență acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil și garantării accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești ori a altor titluri executorii. Prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea anumitor condiții, minime și rezonabile. S-a arătat, totodată, că stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a acestuia, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție. … 19.Curtea, prin Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 16, a mai reținut că aceste considerații sunt în concordanță și cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, în jurisprudența sa, a subliniat că dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu obligă la acordarea de ajutor judiciar în toate contestațiile în materie civilă (Hotărârea din 26 februarie 2002, pronunțată în Cauza Essaadi împotriva Franței, paragraful 30). … 20.Prin urmare, nu se poate reține critica de neconstituționalitate potrivit căreia actul normativ criticat, în ansamblul său, împiedică accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al reglementării prin chiar primul articol al ordonanței de urgență, și anume „asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii“. … 21.În continuare, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 conține elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă și stabilește reperele în funcție de care judecătorul cauzei soluționează cererea de acordare a ajutorului public judiciar. Așadar, ordonanța de urgență criticată stabilește prin art. 16 alin. (1) că ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale. … 22.Prin urmare, Curtea a observat că analiza acestor caracteristici este lăsată judecătorului care va aprecia – în funcție de criterii obiective pe care le va identifica în fiecare situație în parte – în ce măsură sunt întrunite condițiile impuse prin textul de lege criticat. Din această perspectivă, textul de lege criticat este în acord cu cele subliniate de fosta Comisie Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că un sistem de asistență judiciară nu poate funcționa fără instituirea unui mecanism care să permită selecționarea cauzelor susceptibile de a beneficia de acesta (a se vedea, de exemplu, deciziile din 10 iulie 1980 și din 10 ianuarie 1991, pronunțate în Cauza X. împotriva Regatului Unit, respectiv în Cauza Ange Garcia împotriva Franței). … 23.În ceea ce privește calitatea legii, respectiv claritatea, precizia și previzibilitatea acesteia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintrun act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. … 24.Totodată, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul prevederii legale, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (a se vedea și Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției, paragraful 68). Instanța europeană a mai reținut că, dat fiind principiul generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a stabilit că una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive și că numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. … 25.Ținând cont de aceste considerații, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunța în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. … 26.De altfel, trebuie avută în vedere și funcția decizională acordată instanțelor, care are ca rol, alături de altele, și îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent (Decizia nr. 725 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 13 august 2012). … 27.Cât privește critica referitoare la încălcarea art. 148 din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel cum a statuat prin Decizia nr. 96 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 24 februarie 2009, România avea obligația transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătățirea accesului la justiție în cazul litigiilor transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003. Astfel, legiuitorul a avut în vedere că directiva a cărei transpunere trebuie asigurată prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistență judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiție cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar preluarea acestor standarde în plan legislativ presupune crearea unor condiții cel puțin identice în plan intern, pentru a nu conduce la apariția unor discriminări între propriii cetățeni și cetățenii celorlalte state membre ori persoane care își au domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul unui stat membru. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 15.336/233/2015/a2.1 al Tribunalului Galați. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în același dosar ale aceleiași instanțe și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește