DECIZIA nr. 596 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, excepție ridicată de Cătălin Răducu Morhan în Dosarul nr. 3.868/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 42D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului este un drept recunoscut pe bază de contributivitate, iar concediul pentru creșterea copiilor nu are o consacrare constituțională, ca măsură de protecție socială a salariatului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.868/3/2019, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Excepția a fost ridicată de reclamantul Cătălin Răducu Morhan într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a unor decizii prin care autorului excepției i s-au respins cererile privind acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani și a indemnizației pentru creșterea copilului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 sunt neconstituționale, în măsură în care se interpretează că persoanele care au obținut venituri salariale sau asimilate salariului plătite în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu pentru creșterea copilului. … 6.Astfel, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cadrele militare în activitate au obligația să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcție de cerințele Ministerului Apărării Naționale, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin convenții și tratate internaționale. De asemenea, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din capitolul IV din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul trimis în misiune permanentă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare și la institutele culturale românești din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, precum și de către celelalte ministere, organe și instituții de specialitate ale administrației publice centrale, denumite în continuare unități trimițătoare, are dreptul, în condițiile prevăzute de lege, la salariul lunar în valută. Ca atare, în conformitate cu legea, în timpul misiunii permanente în cadrul NATO, care a durat 4 ani, autorul excepției a primit salariul în valută. … 7.Se arată că, potrivit art. 62 lit. r) din Codul fiscal, nu sunt impozabile veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate, și, conform art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, pot beneficia de concediu pentru creșterea copilului persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri care au fost supuse impozitului. Prin urmare, având în vedere: (i) obligativitatea participării la misiunile permanente în străinătate pentru cadrele militare în activitate; (ii) obligativitatea primirii în valută a salariului de către cei care participă la astfel de misiuni și imposibilitatea, prin natura statutului, de a realiza alte venituri care să fie supuse impozitului; (iii) beneficiul oferit de lege de a fi scutite de la plata impozitului veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare trimis în misiune permanentă în străinătate, contrar art. 16 din Constituție, se creează o situație discriminatorie pe criteriu economic pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, prin condiția impusă de dispozițiile criticate, respectiv de a realiza venituri supuse impozitului pentru a putea dobândi concediul și indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani. … 8.Totodată, art. 17 din Constituție garantează protecția drepturilor cetățenilor români din străinătate. Or, prin dispozițiile legale criticate, este instituit un tratament discriminatoriu pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, față de cadrele militare care nu participă la astfel de misiuni, acestea din urmă beneficiind de concediu și de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani. … 9.Se mai susține că prevederile legale criticate contravin și dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, modalitatea de reglementare afectând chiar existența dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate. … 10.Prin urmare, se apreciază că, în măsura în care art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 se interpretează în sensul că persoanele care au obținut venituri salariale sau asimilate salariului în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu pentru creșterea copilului, se încalcă art. 41 alin. (2) și art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție, fiind înlăturat dreptul la protecția socială a părintelui – salariat – și a copilului, fără ca această măsură să fie justificată obiectiv. … 11.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât, prin dispozițiile legale criticate, este instituit un tratament discriminatoriu pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, față de cadrele militare care nu participă la astfel de misiuni, acestea din urmă beneficiind de concediu și de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani. De asemenea, textul legal criticat contravine și dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, modalitatea de reglementare afectând chiar existența dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate. Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că indemnizația pentru creșterea copilului constituie o măsură concretă de protecție socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenței dreptului în sine, iar libertatea de reglementare a legiuitorului nu se poate manifesta cu încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că persoanele care au obținut venituri salariale sau asimilate salariului plătite în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu și de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani. În acest sens, se arată că prin Decizia nr. 455 din 12 aprilie 2011, Curtea Constituțională a statuat că indemnizația pentru creșterea copilului constituie o măsură concretă de protecție socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenței dreptului în sine. Or, prin dispozițiile legale criticate se instituie un tratament discriminatoriu pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, care primesc veniturile în valută, față de cadrele militare care nu participă la astfel de misiuni, acestea din urmă beneficiind de concediu și de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani. Astfel, art. 62 lit. r) din Codul fiscal prevede că nu sunt impozabile veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate. Or, diferența de tratament juridic dintre cadrele militare în recunoașterea și garantarea unor drepturi de asigurări sociale creează atât o situație discriminatorie pe criteriu economic pentru cadrele militare obligate să participe la misiuni în afara teritoriului statului român și care primesc salariul în valută, cât și o încălcare a dreptului la măsuri de protecție socială, prevăzut de art. 41 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, în cazul prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate, considerentele avute în vedere de legiuitor nu pot fi apreciate ca fiind îndeajuns de puternice pentru a justifica, în mod obiectiv și rațional, instituirea unui tratament diferențiat între cadrele militare sau înlăturarea dreptului la protecție socială a părintelui salariat și a copilului. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011. Însă, analizând notele autorului excepției depuse în motivarea criticilor de neconstituționalitate, se constată că, în realitate, acesta critică doar alin. (1) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, astfel că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, care au următorul conținut: „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.“ … 17.Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 18.Cu titlu prealabil, referitor la situația de fapt, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate este angajat al Ministerului Apărării Naționale și în perioada august 2014-august 2018 a fost trimis de angajator în afara teritoriului național pentru a reprezenta România în cadrul Alianței Nord Atlantice. În această perioadă a locuit în Belgia și a fost încadrat pe un post alocat României într-un comandament militar. Pe perioada misiunii a beneficiat de un salariu în valută și nu a avut contractul de muncă suspendat. După întoarcerea în țară, a formulat cereri adresate șefului unității militare prin care a solicitat, pentru perioada 12 octombrie 2018-11 februarie 2019, acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani și a indemnizației pentru creșterea copilului, cereri respinse prin invocarea de către angajator a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 și ale art. 62 lit. r) din Codul fiscal. Prin cererea de chemare în judecată formulată, autorul excepției a solicitat instanței anularea deciziilor de respingere a cererii formulate și a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 stabilesc că persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară. … 20.Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 prevede în art. 2 alin. (5) lit. k) și x) – aceasta din urmă introdusă prin art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020 – că „cele 12 luni prevăzute la alin. (1) (respectiv lunile în care s-au realizat venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare) pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații: […] k) au însoțit soțul/soția trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; x) au fost trimiși în misiune permanentă în străinătate;“. … 21.Sintetizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că autorul excepției, pornind de la interpretarea dată de către angajator prevederilor criticate, susține, în esență, că dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 sunt neconstituționale, în măsură în care se interpretează că persoanele care au obținut venituri salariale sau asimilate salariului plătite în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu pentru creșterea copilului. … 22.Având în vedere aceste critici, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). Totodată, Curtea a statuat că, în conformitate cu principiile enunțate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistematic, prin coroborare cu alte dispoziții normative care țin de aceeași instituție juridică sau de aceeași ramură de drept. Rațiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcțională, caracteristică elementelor unei structuri. Așa fiind, fiecare normă se completează prin celelalte și își dezvăluie întreg sensul în cadrul sistemului de norme care este dreptul. În acest context, norma criticată nu poate fi privită în mod individual, izolat, ci se va interpreta în mod sistematic, prin coroborare cu celelalte prevederi normative din actul în care se regăsește (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 144 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 16 aprilie 2019, paragraful 68). … 23.Or, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot și trebuie să fie interpretate și raportate la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte, analizând întregul cadru legislativ în materie și aplicând metodele de interpretare a normelor juridice, în special interpretarea sistematică, instanța judecătorească trebuie să dea eficiență dispozițiilor legale criticate, cu atât mai mult cu cât art. 2 alin. (5) lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 prevede în ipoteza persoanelor care au însoțit soțul/soția trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate că cele 12 luni prevăzute la alin. (1), respectiv lunile în care s-au realizat venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pot fi constituite și din aceste perioade. … 24.În consecință, problema de drept invocată de autorul excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 25.Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum este formulată, este inadmisibilă. … 26.De altfel, așa cum s-a menționat anterior, prin art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. 2 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 a fost completat cu o nouă literă, lit. x), potrivit căreia „Cele 12 luni prevăzute la alin. (1) pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații: […] x) au fost trimiși în misiune permanentă în străinătate;“. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, excepție ridicată de Cătălin Răducu Morhan în Dosarul nr. 3.868/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește