DECIZIA nr. 595 din 26 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7,art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Matei Poștea și Mara Poștea, prin reprezentant legal Anca Poștea, în Dosarul nr. 8.068/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 332D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă Matei Poștea și Anca Poștea, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 333D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7,art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de aceleași părți în Dosarul nr. 8.069/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. … 4.La apelul nominal se prezintă Matei Poștea și Anca Poștea, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea cauzelor. Părțile prezente sunt de acord cu măsura conexării. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 333D/2017 la Dosarul nr. 332D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei Anca Poștea, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. Se arată, în esență, că, astfel cum a menționat și Avocatul Poporului în punctul său de vedere aflat la dosarul cauzei, dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, și, în opinia sa, vor mai forma, întrucât reprezintă o reală problemă pentru cei aflați în situații similare cu cea a familiei sale. Așadar, apreciază că din dispozițiile art. 7 și art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 rezultă, în mod clar, o neconcordanță între lege și realitățile economice concrete, întrucât salariul mediu pe economie crește, însă plafoanele maxime de venit sub care justițiabilii au dreptul de a obține sprijin de la stat rămân neschimbate, iar plafonul maxim în limita căruia se acordă ajutorul public judiciar de 10 salarii minime brute pe țară nu reprezintă realitatea posibilităților unui cetățean. Referitor la dispozițiile art. 14 din ordonanța de urgență, arată că instanțele iau în calcul la stabilirea veniturilor familiei și pensia de întreținere, pe care părintele necustode este obligat, prin lege, să o plătească copiilor săi. Or, pensia de întreținere nu reprezintă o sursă de venit, ci este acordată întrucât destinatarul ei nu are capacitatea de a-și câștiga existența. … 7.În continuare, făcând referire la cazul concret în care se află familia sa, arată că nu beneficiază de venituri, iar taxa judiciară de timbru este, efectiv, plătită de copiii săi din pensia lor de întreținere.  … 8.Având cuvântul, Matei Poștea, celălalt autor al excepției de neconstituționalitate, arată că nu mai are nimic de adăugat față de cele susținute de mama sa. … 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, menționând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016 sau Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, întrucât solicitarea autorilor acesteia de a se stabili dacă pensia de întreținere este luată în calcul, ca venit, atunci când se soluționează o cerere de acordare a ajutorului public judiciar, excede competenței Curții Constituționale, fiind o chestiune ce privește modul de aplicare a legii de către instanțele de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin încheierile din 11 ianuarie 2017, pronunțate în Dosarul nr. 8.068/2/2016 și Dosarul nr. 8.069/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7,art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Matei Poștea și Mara Poștea, prin reprezentant legal Anca Poștea, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a ajutorului public judiciar, în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferente unei contestații în anulare, respectiv cereri de revizuire. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu lămuresc instanțele de judecată cu privire la destinațiile pensiei de întreținere, pe care părintele necustode are obligația legală să o plătească copiilor săi. Dacă pensia de întreținere a copiilor este luată în calcul, de instanța de judecată, la stabilirea veniturilor familiei, atunci cererea de ajutor public judiciar pentru plata taxelor judiciare de timbru va fi respinsă. Or, pensia de întreținere reprezintă o cheltuială pentru destinatarul ei, și nu o sursă de venit, având în vedere că este calculată potrivit nevoilor celor care o solicită. Așadar, pensia de întreținere este acordată întrucât destinatarul ei nu are capacitatea de a-și câștiga singur existența. … 12.În continuare se arată că dispozițiile art. 7 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu țin cont de realitățile economice ale momentului, în sensul că salariul minim pe economie se modifică, dar pragul acordării ajutorului public judiciar rămâne stabilit la o limită disproporționată față acesta. Cu alte cuvinte, există o necorelare între salariul minim pe economie și limita scăzută, instituită de legiuitor în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar. … 13.Se mai arată că neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7,art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 rezultă și prin prisma termenilor folosiți în art. 9 al ordonanței de urgență, care nu lămuresc instanțele de judecată cu privire la distincția între venituri și cheltuieli ale familiei. Astfel, instanțele de judecată confundă termenii cuprinși în art. 9 din ordonanța de urgență, în sensul că nu deosebesc „indemnizațiile“ sau „altele asemenea“ de pensia de întreținere, sau confundă termenul de „obligațiile de întreținere“ – care reprezintă pensia de întreținere – cu veniturile familiei. … 14.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate fiind conforme prevederilor și principiilor Constituției. De asemenea, invocă și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.322 din 13 octombrie 2009. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, ajutorul public judiciar reprezintă sprijinul acordat de stat pentru persoanele care sunt sau care urmează să devină parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești, tocmai ca un mijloc de a permite tuturor persoanelor un acces efectiv la justiție. Totodată, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, Decizia nr. 1.610 din 26 noiembrie 2009, Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015 și Decizia nr. 123 din 6 martie 2014. … 17.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, care a fost reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 628 din 12 iunie 2012, nr. 1.077 din 13 decembrie 2012, nr. 254 din 21 mai 2013, nr. 39 din 3 februarie 2015 și nr. 485 din 30 iunie 2016. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 7,art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Însă, având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și cauzele în care aceasta a fost ridicată, Curtea reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 7 teza a doua, art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut:– Art. 7 teza a doua: „[…]. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.“;  … – Art. 8:(1)Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.(2)Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.(3)Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.; … – Art. 14: (1)Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.(2)La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).(3)Instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente. …  … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011, se referă, în teza a doua, la ajutorul public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c) din ordonanța de urgență. Așadar, dispozițiile art. 7 teza a doua se referă la acele forme de ajutor public judiciar care presupun avansarea sumelor din bugetul statului, respectiv plata onorariului avocatului, plata expertului, a traducătorului sau a interpretului și plata executorului judecătoresc, și nu fac referire și la forma de ajutor public sub formă de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare, inclusiv a celor datorate în faza executării silite, prevăzută la art. 6 lit. d) din ordonanța de urgență. … 23.Prin urmare, Curtea constată că, în privința taxei judiciare de timbru, judecătorul are posibilitatea de a aprecia asupra acesteia, fără a fi limitat la plafonul stabilit prin art. 7 teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. În acest context, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu soluționarea cererilor de acordare a ajutorului public judiciar în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferente contestației în anulare și a cererii de revizuire. … 24.Curtea reține că sintagma „legătură cu soluționarea cauzei“, cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune „atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (Decizia nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014, paragraful 25, sau Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, paragraful 16). … 25.În continuare, referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți față de limita instituită de legiuitor în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, respectiv de faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie. Cu privire la aceste aspecte, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, paragraful 17, sau Decizia nr. 100 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 15). În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, însă, un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie (a se vedea Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, paragrafele 15-17). … 26.De altfel, Curtea observă că dispozițiile art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 prevăd că ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România. Or, aceste dispoziții permit instanței de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcție de nevoile reale ale solicitantului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, paragraful 19). … 27.Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituționale, întrucât nu lămuresc instanțele de judecată cu privire la destinația pensiei de întreținere. Curtea reține că soluționarea acestor aspecte este de competența instanțelor de judecată, întrucât dispozițiile art. 14 alin. (1) din ordonanța de urgență se referă la mențiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de ajutor public judiciar și la furnizarea datelor și a documentelor necesare acordării acestuia, deoarece situația materială se apreciază în raport cu sursele de venit ale solicitantului și ale membrilor familiei, precum și cu obligațiile periodice pe care aceștia le au. Prin urmare, dispozițiile art. 14 din ordonanța de urgență reprezintă forma ad probationem a soluției legislative consacrate de art. 9 din același act normativ, care stabilește categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii privind acordarea ajutorului public judiciar. Totodată, Curtea reține că instanța de judecată, în vederea soluționării cererii de acordare a ajutorului public judiciar, poate solicita, suplimentar, în temeiul art. 14 alin. (3) din ordonanța de urgență, orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente.  … 28.Așadar, Curtea reține că dispozițiile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc anumite condiții, precum și o procedură de urmat pentru acordarea ajutorului public judiciar. Furnizarea datelor și a documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) din actul normativ criticat a fost impusă în scopul asigurării accesului unei sfere cât mai largi de persoane la ajutorul public judiciar și a unei transparențe ridicate în acordarea acestui ajutor, precum și pentru o bună administrare a fondurilor ce au această destinație (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.077 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013). … 29.De altfel, referitor la dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, care consacră, în această manieră, sfera persoanelor îndreptățite la a solicita sprijinul statului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 757 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 21 iulie 2010). … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Matei Poștea și Mara Poștea, prin reprezentant legal Anca Poștea, în dosarele nr. 8.068/2/2016 și nr. 8.069/2/2016 ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 8 și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește