DECIZIA nr. 595 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București și de Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited din Cujarat, India, în calitate de succesoare în drepturi litigioase a Societății Torrent Pharma – S.R.L. din București, în dosarele nr. 7.290/2/2014*/a1, nr. 8.326/2/2016/a1, nr. 783/2/2017/a1 și nr. 2.119/2/2018/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.417D/2021, nr. 3.759D/2021, nr. 3.794D/2021 și nr. 2.878D/2022. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarele se află la al doilea termen de judecată, primul termen de judecată fiind în data de 31 octombrie 2023, dată la care, având în vedere obiectul cauzelor, Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea dosarelor nr. 3.759D/2021, nr. 3.794D/2021 și nr. 2.878D/2022 la Dosarul nr. 2.417D/2021, care este primul înregistrat. De asemenea, la acea dată, Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited din Cujarat, India, a depus cereri prin care a solicitat (i) introducerea sa în aceste cauze, având în vedere calitatea sa de succesoare în drepturi litigioase a autoarei excepției, Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București, înlocuirea fiind operată din punct de vedere administrativ potrivit legii, precum și (ii) comunicarea tuturor actelor de procedură la o nouă adresă și judecarea cauzei în lipsă. Având în vedere cererea formulată, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, privind compatibilitatea procedurii jurisdicționale în fața Curții Constituționale cu regulile procedurii civile, coroborate cu cele ale art. 224 din Codul de procedură civilă, Curtea a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 21 noiembrie 2023, cu înștiințarea părților. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și dispoziții constituționale similare, sens în care menționează jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:5.Prin încheierile din 13 mai 2021, 11 noiembrie 2021, 12 octombrie 2021 și 8 noiembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 7.290/2/2014*/a1, nr. 8.326/2/2016/a1, nr. 783/2/2017/a1 și nr. 2.119/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București și de Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited din Cujarat, India, în calitate de succesoare în drepturi litigioase a Societății Torrent Pharma – S.R.L. din București, în cauze întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.417D/2021, nr. 3.759D/2021, nr. 3.794D/2021 și nr. 2.878D/2022. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (DAPP) a medicamentelor au obligația de a plăti, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011, o contribuție trimestrială, fără însă ca modalitatea de calcul să fie una transparentă și previzibilă, deoarece se bazează pe informațiile centralizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care, la rândul lor, se sprijină pe raportările primite de la casele de asigurări de sănătate. Prin urmare, elementele de calcul al acestei obligații de plată se fundamentează pe anumite date comunicate în rețeaua caselor de asigurări de sănătate către CNAS, fără a exista o posibilitate reală de verificare a validității acestor date, cu excepția contestării în justiție a adreselor CNAS. De asemenea, în aplicarea legii, prin emiterea ordinelor președintelui CNAS de stabilire a valorii consumului total trimestrial (CTt) și a procentului „p“, această instituție își arogă atribuția de reglementare a unei taxe parafiscale, care, în realitate, trebuie realizată numai prin lege, ca act al Parlamentului, iar nu prin acte infralegale sau pe calea delegării legislative. Astfel, opera de interpretare a legii intervine în procesul de stabilire a sensului exact al unei norme juridice aplicabile unei situații date, interpretarea oficială putând fi legală și administrativă, neputându-se transforma în acte de legiferare, așa cum este cazul dispozițiilor criticate, care aduc atingere art. 139 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (2), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (6) din Constituție, în componenta privind interdicția reglementării pe calea delegării legislative dacă se afectează drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. … 7.De asemenea, se învederează că textele de lege criticate contravin și unor norme legale referitoare la reglementarea atribuțiilor de administrare și stabilire a creanțelor fiscale [cum ar fi art. 1 și art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 281 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății], dar și unor principii ale fiscalității consacrate în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, cum sunt principiul certitudinii impunerii, principiul eficienței impunerii și principiul predictibilității impunerii. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate, cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale, în raport cu criticile formulate și cu prevederile din Legea fundamentală invocate în susținerea excepției, sens în care este și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011. În dinamica legislativă, aceste prevederi au fost modificate, fiind menținută soluția legislativă criticată, iar în prezent au următorul cuprins:– Art. 3 alin. (2) și (3): (2)Procentul «p» se calculează astfel:p = [ (CTt – BAt)/CTt] x 100,unde:CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului rațional unic de asigurări sociale de sănătate;BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății,unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.(3)Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).“; … – Art. 5 alin. (7): „(7) Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“ …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ale art. 115 alin. (6) referitoare la delegarea legislativă și interdicțiile legiferării pe această cale și ale art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, a taxelor și a altor contribuții. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023, Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023, precum și prin Decizia nr. 485 din 28 septembrie 2023*) (nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii), fiind păstrată jurisprudența sa anterioară prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.*) Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 28 septembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 29 noiembrie 2023. … 15.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuție trimestrială ce revine deținătorilor autorizației de punere pe piață a medicamentelor (taxa de clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități). Modul de calcul al contribuției stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor. Curtea Constituțională a definit așa-numita taxă de clawback ca taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituție, în virtutea cărora „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare (Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, paragraful 17). … 16.De asemenea, Curtea a învederat că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora (Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragraful 23). Totodată, Curtea a observat că dispozițiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc faptul că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, și, prin urmare, nu a reținut pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 31 din Constituție (Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragrafele 20 și 22). … 17.Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătății stabilește, avizează și aprobă, prin ordin al ministrului sănătății, prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizație de punere pe piață în România, cu excepția medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală (OTC). În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție raportată nu doar la prețul de producător. În acest cadru legal, este la aprecierea deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus (Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, paragraful 37). … 18.Referitor la susținerea potrivit căreia a fost încălcat rolul Parlamentului, iar CNAS s-a situat mai presus de lege, aceasta fiind cea care stabilește, în realitate, contribuția trimestrială ce revine deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 22, Curtea a arătat că aceste critici nu sunt întemeiate, întrucât, așa cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional, contribuția, inclusiv formula de calcul al cuantumului acesteia, se instituie prin lege. Fără a avea vreo competență legală de reglementare, nici în drept și nici în fapt, CNAS este instituția cu atribuții de aplicare a prevederilor legii, sens în care efectuează operațiuni de gestionare a unor date necesare aplicării în concret a formulei de calcul al cuantumului contribuției, stabilită prin lege. Aceste date sunt fluctuante de la un trimestru la altul, se publică pe site-ul instituției și se comunică destinatarilor obligației de plată, prin adrese care sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care președintele CNAS le emite în aplicarea dispozițiilor legale. Prin urmare, nu se poate susține un conflict pozitiv de competență în privința legiferării între, pe de o parte, legiuitorul primar sau delegat, în acest caz, și, pe de altă parte, CNAS, care este o instituție publică, autonomă, de interes național, printre principalele sale atribuții numărându-se gestionarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, sens în care are obligația asigurării logisticii funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate. … 19.Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragrafele 29-33, referitor la sfera noțiunii de „îndatoriri prevăzute de Constituție“, Curtea a constatat că această noțiune se circumscrie oricărei îndatoriri specificate de dispozițiile constituționale, iar nu doar acelor îndatoriri prevăzute la titlul II capitolul III – Îndatoririle fundamentale din Constituție. Cu privire la noțiunea „a afecta“, prevăzută de dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (6), Curtea a reținut că aceasta este susceptibilă de interpretări diferite, însă din punct de vedere juridic semnifică: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“, sens în care este Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a apreciat că legiuitorul delegat nu a afectat prin actul normativ criticat vreuna dintre îndatoririle prevăzute de Constituție, ci, din contră, a reglementat plata unei contribuții, care este venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, Curtea a constatat că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 nu a avut loc o încălcare a normei constituționale a art. 115 alin. (6) în ceea ce privește afectarea unei îndatoriri fundamentale, subiecții de drept vizați putându-și adapta conduita în funcție de ipoteza normei juridice criticate. … 20.De altfel, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, paragraful 23, Curtea a reținut că măsurile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conținutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătății, astfel că legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat își are fundamentul în prevederile constituționale. … 21.Curtea constată că jurisprudența mai sus menționată este aplicabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, în raport cu prevederile art. 16 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (6) și art. 139 alin. (1) din Constituție, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București și de Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited din Cujarat, India, în calitate de succesoare în drepturi litigioase a Societății Torrent Pharma – S.R.L. din București, în dosarele nr. 7.290/2/2014*/a1, nr. 8.326/2/2016/a1, nr. 783/2/2017/a1 și nr. 2.119/2/2018/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește