DECIZIA nr. 594 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.127/289/2018 al Judecătoriei Reghin. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.248 D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Arată, în esență, că nu pot fi reținute criticile formulate, întrucât nu există suprapunere totală între contravenția și infracțiunea prevăzute de actele normative invocate în motivarea excepției. Pentru aprecierea incidenței principiului ne bis in idem trebuie analizate cele trei criterii definite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume natura procedurii în cauză, dacă procedura vizează aceeași faptă, dublarea procedurilor. În cauză aceste criterii nu sunt îndeplinite, pentru că procedura nu vizează aceeași faptă, legiuitorul sancționând penal persistența comportamentului de încălcare a legii, prin stabilirea unor condiții referitoare la numărul actelor săvârșite, intervalul temporar, prejudiciu. În ceea ce privește cel de-al treilea criteriu, se referă la Hotărârea din 15 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza A și B contra Norvegiei, arătând, în esență, că este permisă o dublare a procedurilor atunci când există o „relație materială și temporală suficient de strânsă“, că acestea au fost combinate pentru a fi integrate într-un ansamblu coerent ca o consecință previzibilă a aceluiași comportament, vizând scopuri complementare. Și Curtea de Justiție a Uniunii Europene admite că în anumite materii, pentru fapte grave, pot fi prevăzute sancțiuni penale și contravenționale. Se referă la importanța asigurării integrității fondului forestier ca obiectiv de interes general. Invocă și opinia reprezentanților instanțelor de judecată, exprimată la întâlnirea președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel organizată în perioada 16-17 mai 2019, și dezvoltă aspecte de interpretare și aplicare a legislației incidente și a instrumentelor legale existente pentru evitarea suprapunerii nejustificate a sancțiunilor. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.127/289/2018, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin într-o cauză penală privind comiterea infracțiunilor de tăiere și furt de arbori. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că acțiunile de tăiere ilegală și sustragere de arbori sunt considerate de lege concomitent infracțiuni și contravenții, în ipoteza în care valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. a) și art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic. Se arată, în acest sens, în esență, că elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic este identic cu elementul material al contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, iar elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic este identic cu elementul material al contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 171/2010. Singura deosebire dintre infracțiunile și contravențiile amintite constă în „ideea de repetabilitate a activității ce constituie verbum regens al textelor de incriminare“. … 6.Ca urmare, aplicarea acestor texte de lege poate conduce la dubla sancționare a unei persoane – penală și contravențională – pentru una și aceeași activitate, iar „însăși existența unei atare posibilități aduce atingere dreptului la libertate individuală prevăzut de art. 23 alin. (1),(12) și (13) din Constituția României“. Mai mult decât atât, dacă, pe calea unei interpretări a acestor texte de lege, în sensul că o persoană deja sancționată contravențional pentru una din faptele descrise în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 171/2010 nu ar mai putea fi trasă la răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) și art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, s-ar ajunge practic la situația în care un agent de constatare a contravențiilor silvice exonerează de răspundere penală o persoană (prin aplicarea unor sancțiuni contravenționale). … 7.În continuare se susține contrarietatea dintre normele criticate și art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dezvoltându-se criteriile pe baza cărora se poate verifica dacă o anumită faptă (și sancțiunea aferentă) intră sau nu în sfera noțiunii de materie penală. Se apreciază că, deși consecințele răspunderii contravenționale și penale sunt diferite, faptele prevăzute de art. 8 din Legea nr. 171/2010 se încadrează în noțiunea de „materie penală“ avută în vedere de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ca atare, o persoană sancționată contravențional în temeiul art. 8 din Legea nr. 171/2010 nu ar mai putea fi judecată și nici cercetată pentru aceeași activitate (cu referire la garanțiile prevăzute de art. 4 din Protocolul nr. 7 în Cauza Sergey Zolotukhin împotriva Rusiei, pct. 110). Se mai arată că și reciproca este valabilă: o persoană condamnată definitiv pentru una dintre infracțiunile prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) și art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 nu ar mai putea fi sancționată contravențional pentru vreuna din acțiunile ce intră în componența elementelor materiale ale infracțiunilor. Se precizează că, în privința acestei probleme de drept, instanțele judecătorești din România au adoptat puncte de vedere diferite: în unele cazuri s-a dispus încetarea procesului penal, conform art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, pentru actele materiale pentru care inculpații au fost anterior sancționați contravențional, iar în alte cazuri s-a dispus condamnarea inculpaților, deși aceștia au fost anterior sancționați contravențional pentru acțiunile ce intrau în conținutul elementelor materiale ale faptelor, sens în care se face trimitere la diverse hotărâri judecătorești. … 8.Se mai arată că, în contextul majorării prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior de-a lungul timpului, s-au conturat două puncte de vedere în privința aprecierii întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată [chestiunea fiind în egală măsură aplicabilă și în privința infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008]: unele instanțe au considerat că paguba cauzată prin săvârșirea infracțiunii ar trebui recalculată (prin raportare la noul preț mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior – preț mai mare), după care comparată cu noul prag de la care fapta constituie infracțiune; în măsura în care prejudiciul se „menține“ peste acest prag, fapta constituie infracțiune; alte instanțe au considerat că paguba calculată sub imperiul legii care prevedea un preț mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie comparată cu noul prag al prejudiciului de la care fapta constituie infracțiune (5 x noul preț mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior) – în foarte multe cazuri prejudiciul nu se „menținea“ peste noul prag, consecința fiind dispunerea achitării. Se consideră că această din urmă interpretare conferă textului de lege valențe neconstituționale, întrucât, prin combinarea unor dispoziții din mai multe legi, se ajunge la aplicarea în concret a unei lex tertia, încălcându-se dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. … 9.Se susține că, în concordanță cu Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014, pentru aprecierea legii penale mai favorabile (și, implicit, a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii), trebuie luate în considerare consecințele pe care le-ar suferi în prezent o persoană care comite o faptă identică cu una din trecut, aplicând în mod consecvent toate normele relevante. Dacă, făcând această operațiune, s-ar ajunge la concluzia că în prezent fapta nu ar constitui infracțiune (din cauza neîntrunirii unuia dintre elementele constitutive), soluția va trebui să fie achitarea, pe motiv că a intervenit o dezincriminare în concret a faptei. … 10.Interpretarea criticată este aptă, de asemenea, să creeze discriminări între persoane aflate în situații identice. Astfel, dacă două persoane taie în aceeași zi aceeași cantitate de material lemnos (a cărui valoare depășește cu puțin de 5 ori prețul mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei), cea judecată anterior majorării prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior va fi găsită vinovată, în timp ce cea judecată ulterior acestui moment va fi achitată (pe motiv că „vechiul“ prejudiciu nu se mai încadrează în „noul“ prag al infracțiunii). Sunt generate astfel soluții fundamental diferite, pentru situații faptice identice, neexistând vreo motivare obiectivă și rezonabilă. … 11.Judecătoria Reghin opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se referă, în acest sens, la conținutul normelor criticate și ale art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, apreciind că acțiunile de tăiere ilegală și sustragere de arbori sunt considerate de lege concomitent infracțiuni și contravenții, în ipoteza în care valoarea prejudiciului produs nu depășește de cel puțin 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Se arată că singura deosebire dintre infracțiunile și contravențiile amintite constă în repetarea activității, infracțiunile prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b), respectiv art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, republicată, existând în situația în care fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului depășește de cel puțin 5 ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. … 12.Chiar dacă, aparent, între conținutul constitutiv al contravențiilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 171/2010 și al infracțiunilor prevăzute de art. 107 și 109 din Legea nr. 46/2008 există o diferență determinată de repetarea acțiunii incriminate, instanța constată că aplicarea acestor texte de lege poate conduce la dubla sancționare a unei persoane, atât penală, cât și contravențională – pentru una și aceeași activitate. … 13.Mai mult, dacă o persoană deja sancționată contravențional pentru una din faptele descrise în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 171/2010 nu ar mai putea fi trasă la răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) și art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, s-ar ajunge practic la situația în care un agent de constatare a contravențiilor silvice să exonereze de răspundere penală o persoană, prin aplicarea unor sancțiuni contravenționale, delimitarea dintre infracțiune și contravenție fiind lăsată astfel la latitudinea agentului constatator. … 14.Instanța mai reține faptul că agentul constatator are obligația de a constata săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 171/2010, astfel că, prin sancționarea penală a inculpatului pentru aceeași faptă, s-ar aduce atingere drepturilor conferite de art. 4 din Protocolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv împiedicarea repetării procedurilor penale închise în mod definitiv. … 15.Cât privește criticile referitoare la art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, prin raportare la art. 1 alin. (4) privind statul român; art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului României; art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, instanța le apreciază ca neîntemeiate, întrucât „acestea se raportează la modul de interpretare și aplicare a normelor legale de către instanțele de judecată, aspecte care nu pot face obiectul controlului pe calea soluționării unei excepții de neconstituționalitate.“ … 16.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, având, la data sesizării Curții Constituționale, următorul cuprins:– Art. 107 alin. (1) lit. b)(1)Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:(…) b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);“; … – Art. 109 alin. (1) lit. b):(1)Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează: (…)b)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește valoarea prevăzută la lit. a); …  …  … 20.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. 107 și ale art. 109 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic au fost modificate și completate prin art. I pct. 34 și 38 din Legea nr. 197/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 septembrie 2020. Cum însă prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, s-a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic în forma acestora mai sus enunțată, anterioară celei rezultate în urma operațiunilor legislative anterior menționate. … 21.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (1), (12) și (13) referitoare la libertatea individuală, ale art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, cu raportare la art. 4 – Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, în susținerea criticilor de la primul punct al motivării excepției este invocat principiul ne bis in idem, consacrat de art. 4 – Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având următorul cuprins:1.Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă, conform legii și procedurii penale ale acestui stat. … 2.Dispozițiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. … 3.Nicio derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul art. 15 din Convenție. …  … 23.În legislația națională, același principiu este consacrat în art. 6 – Ne bis in idem din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică.“ … 24.Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, primul paragraf al art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție enunță cele trei componente-cheie ale principiului ne bis in idem [Hotărârea din 8 iulie 2019, pronunțată în Cauza Mihalache împotriva României (MC), pct. 49], și anume:– cele două proceduri trebuie să fie de natură „penală“; … – acestea trebuie să aibă ca obiect aceleași fapte; … – trebuie să existe o repetare a urmăririi penale. …  … 25.În prezenta cauză se susține că ar fi încălcat principiul menționat întrucât elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic ar fi identic cu elementul material al contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, iar elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic ar fi identic cu elementul material al contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 171/2010. … 26.Examinând normele invocate, se observă că dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea infracțiunilor silvice, cu modificările și completările ulterioare, au următorul cuprins:Constituie contravenții silvice următoarele fapte:a)tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum și distrugerea ori vătămarea de arbori, puieți, pomi de Crăciun ori lăstari din fondul forestier național sau tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum și distrugerea ori vătămarea de arbori de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național, dacă valoarea prejudiciului, stabilită potrivit legii, este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Se exceptează prejudiciile rezultate prin lucrările de exploatare forestieră, așa cum sunt definite de Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu reprezintă tăieri ilegale; … b)furtul ori însușirea arborilor tăiați cu drept sau fără drept, a puieților, pomilor de Crăciun ori a lăstarilor din fondul forestier național sau a pomilor de Crăciun din culturi specializate sau furtul ori însușirea arborilor tăiați cu drept sau fără drept de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național, dacă valoarea prejudiciului, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. …  … 27.Comparând aceste dispoziții cu cele ale art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, criticate în prezenta cauză, se constată că, chiar dacă elementul material al laturii obiective al infracțiunilor reglementate de aceste texte se referă, în parte, la fapte ce pot constitui contravenții, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor respective impune o dublă condiționare: repetabilitatea faptei („fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an“) și cuantumul prejudiciului, superior celui pentru care fapta constituie contravenție („cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu poate fi reținută „identitatea de obiect“, drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeași faptă“, sancționată contravențional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate și prejudiciul produs este superior celui reținut în cazul contravenției. Nefiind întrunită această identitate, nu se poate reține încălcarea, prin normele criticate, a principiului ne bis in idem. … 28.Cât privește criticile referitoare la aceleași texte de lege prin raportare la art. 1 alin. (4) privind statul român, art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului României, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, și care pun în discuție, în principal, punctele de vedere constituite în timp cu privire la aplicarea acestor texte și incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile, acestea se raportează exclusiv la modul de interpretare și aplicare a normelor legale și, prin urmare, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. … 29.Astfel, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate problematica punctelor de vedere care s-au constituit de-a lungul timpului, în contextul majorării prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior, în privința aprecierii întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată [chestiunea fiind în egală măsură aplicabilă și în privința infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008]. Faptul că unele instanțe au considerat că paguba cauzată prin săvârșirea infracțiunii ar trebui recalculată, după care comparată cu noul prag de la care fapta constituie infracțiune, iar alte instanțe au considerat că paguba calculată sub imperiul legii care prevedea un preț mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie comparată cu noul prag al prejudiciului de la care fapta constituie infracțiune reprezintă strict probleme de interpretare și aplicare a legii care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz. … 30.Curtea observă în acest sens și jurisprudența sa în materie, respectiv Decizia Curții Constituționale nr. 776 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016, prin care s-a arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție, având de pronunțat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț, cu consecința dezincriminării în concret a infracțiunilor prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, a statuat, prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, că, „având în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, astfel că pentru faptele aflate în curs de judecată, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidența dispozițiilor art. 4 din Codul penal și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidența dispozițiilor art. 5 din Codul penal, după caz“. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.127/289/2018 al Judecătoriei Reghin și constată că dispozițiile art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Reghin și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește