DECIZIA nr. 594 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 88^1 alin. (4), ale art. 88^3 alin. (1) și (2), ale art. 88^4 alin. (1) și ale art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) și (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.916/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.364D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că stabilirea modului de organizare și funcționare a organelor de urmărire penală este atributul exclusiv al legiuitorului, dovadă în acest sens fiind chiar reglementarea Legii nr. 49/2022, prin care este desființată Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, instituție criticată în prezenta cauză.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.916/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 88^1 alin. (4), art. 88^3 alin. (1) și (2) lit. a) și b), art. 88^4 și art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11), (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lucian Gabriel Onea într-o cauză penală aflată în faza de cameră preliminară, cauză ce are la bază un rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților sub acuzația de săvârșire a unor infracțiuni contra înfăptuirii justiției.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele legale criticate, reglementând procedura de selecție și numire a procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), încalcă flagrant principiul separării carierelor, între judecători și procurori, principiu instituit de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Aceasta deoarece atât comisia de concurs, cât și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu atribuții în selectarea și numirea procurorilor în cadrul SIIJ, sunt formate în majoritate din judecători, care, astfel, interferează în mod evident și determinant în cariera procurorilor. Prin urmare, prevederile secțiunii 2^1 – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din Legea nr. 304/2004, în care sunt încadrate textele de lege criticate, nu se pot concilia cu cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ceea ce afectează calitatea și previzibilitatea legii, exigențe ale statului de drept impuse de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, stabilit la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. … 6.Se mai susține că obligația de accelerare a luptei împotriva corupției a fost asumată de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană (Protocol, anexa IX, art. 4) și că aceasta impune, implicit, menținerea competenței materiale și personale a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cel puțin la nivelul anului 2005. Or, excluderea magistraților din domeniul de competență al DNA reprezintă o încălcare directă a prevederilor tratatului de aderare și, implicit, a art. 20 și a art. 148 alin. (2) și (3) din Constituție.  … 7.De asemenea, înființarea SIIJ contravine cerințelor Comisiei Europene formulate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV), recomandărilor Comisiei de la Veneția și rapoartelor GRECO – documente cu caracter obligatoriu prin apartenența României la toate aceste structuri internaționale -, ceea ce determină și încălcarea art. 11 alin. (1) și (2) și a art. 148 alin. (2) și (3) din Legea fundamentală. … 8.Condițiile de eligibilitate pentru numirea procurorului-șef și a celor 14 procurori care alcătuiesc SIIJ creează discriminare între membrii magistrați ai CSM, prin condiția funcționării efective la o curte de apel sau la Înalta Curte de Casație și Justiție a candidaților procurori, sens în care se indică situația celor 2 reprezentanți ai judecătoriilor din cadrul CSM care au grad de curte de apel, deși nu au funcționat efectiv la o astfel de instanță.  … 9.Acest criteriu, al funcționării efective, desparte în două categorii membrii aleși din rândul judecătorilor și procurorilor cu statut și atribuții diferite, ceea ce contravine însă reglementărilor constituționale ale art. 133 și 134 referitoare la CSM. Se conchide că procedura de numire a procurorului-șef și a celor 14 procurori care alcătuiesc SIIJ are un caracter vădit personal, conjunctural și normele criticate nu îndeplinesc criteriile de aplicabilitate generală specifice actelor cu caracter normativ, încălcându-se art. 1 alin. (5) din Constituție și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și Decizia nr. 494 din 10 mai 2012), precum și principiul încrederii legitime, dezvoltat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.  … 10.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispozițiile legale criticate nu intră în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 referitoare la principiul legal al separării carierelor, iar coexistența celor două tipuri de reglementări nu contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, după cum nici criteriul funcționării efective, ca și condiție de eligibilitate în cadrul selecției procurorului-șef și a celor 14 procurori ai SIIJ, nu introduce o discriminare în rândul magistraților CSM, pentru a se putea susține nerespectarea art. 133 și 134 din Constituție. Procedura criticată de autorul excepției este una derogatorie de la principiul separării carierelor celor două magistraturi, consacrat în Legea nr. 303/2004. Înființarea SIIJ corespunde necesității ca infracțiunile din justiție să fie investigate la cele mai înalte standarde de calificare profesională, independență și neinfluențare a actului de justiție, rațiuni de ordin superior ce justifică o componență mixtă a comisiei de concurs și intervenția Plenului CSM în derularea procedurii privind selecția și numirea procurorilor SIIJ. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, conform încheierii de sesizare, dispozițiile art. 88^1 alin. (4), art. 88^3 alin. (1) și (2) lit. a) și b), art. 88^4, art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) și (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Analizând motivarea excepției, rezultă că, în privința art. 88^4, autorul acesteia se limitează, de fapt, doar la prevederile alin. (1) ale acestui text normativ. Dispozițiile legale criticate fac parte din secțiunea 2^1 – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, introdusă prin art. I pct. 45 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, și au fost modificate prin dispozițiile art. 14 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Prevederile legale criticate în vigoare la data sesizării Curții Constituționale, care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, aveau următoarea redactare:– Art. 88^1 alin. (4): „(4) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prezentei legi.“; … – Art. 88^3 alin. (1) și (2):(1)Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției ori respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.(2)Componența comisiei de concurs este următoarea:a)3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad de cel puțin curte de apel, desemnați de Secția pentru judecători; … b)un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori.; …  … – Art. 88^4 alin. (1): „(1) Procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, dintre procurorii deja numiți în cadrul secției.“; … – Art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) și (11^1):(1)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție se încadrează cu procurori numiți de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activității în cadrul secției pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.(2)Concursul este susținut în fața comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept și procurorul-șef secție.(….) (7)Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori și 2 judecători din cadrul Inspecției Judiciare, desemnați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-șef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata și complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea.(8)Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 2 judecători din Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, propuși de colegiile de conducere ale acestora, precum și un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii, propus de Consiliul științific al acestuia.(…)(11)Numirea în funcția de procuror din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor vacante și în ordinea punctelor obținute.(11^1)Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secțiune nu devin incompatibili și își exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. …  … 15.Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5), invocate sub aspectul exigențelor de calitate a legii într-un stat de drept, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 133 – Rolul și structura (n.r. – Consiliului Superior al Magistraturii), ale art. 134 – Atribuții (n.r. – ale Consiliului Superior al Magistraturii) și ale art. 148 alin. (2) și (3) privind aplicarea cu prioritate a prevederilor de drept european cu caracter obligatoriu față de normele interne contrare. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, întreaga secțiune 2^1 – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din Legea nr. 304/2004, din care fac parte și prevederile de lege criticate, a fost abrogată expres prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022.  … 17.În aceste condiții, devine incidentă cauza de inadmisibilitate reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la obiectul excepției de neconstituționalitate, care impune ca, la data examinării sale în fața Curții, norma de reglementare primară criticată să fie în vigoare, inclusiv prin raportare la efectele și incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. … 18.Din această perspectivă, rezultă că, drept urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022, dispozițiile de lege criticate, care reglementau condițiile și procedura de numire a procurorului-șef, a procurorului-șef adjunct și a procurorilor SIIJ, nu continuă să producă efecte juridice după ieșirea lor din vigoare în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, noile dispoziții ale Legii nr. 49/2022 fiind norme de imediată aplicare, începând cu data de 14 martie 2022. … 19.În acest sens, art. 1 din Legea nr. 49/2022 prevede următoarele:(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția.(2)Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluționarea acestora.(3)Cauzele soluționate ale căror dosare se află în arhiva Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3.(4)Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.(5)Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 318, art. 328, art. 335 și art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(6)Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(7)De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaționalizării Secției și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(8)Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.“ … 20.În ceea ce privește investigarea infracțiunilor din justiție, art. 3 din aceeași lege stabilește competența după calitatea persoanei, aceasta revenind, după caz, procurorilor anume desemnați fie din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fie din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, iar condițiile în care procurorii pot fi desemnați sunt prevăzute de art. 4 și 5 din noua lege, Legea nr. 49/2022.  … 21.Normele mai sus indicate demonstrează că prevederile criticate din Legea nr. 304/2004 nu mai pot produce efecte juridice ulterior abrogării lor exprese, indiferent de stadiul soluționării cauzei ce intra în competența SIIJ. În aceste condiții, se constată lipsa incidenței în cauză a Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, ceea ce duce la concluzia că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este inadmisibilă, întrucât nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, și anume aceea ca textul de lege care formează obiect al excepției să fie „în vigoare“. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (4), ale art. 88^3 alin. (1) și (2), ale art. 88^4 alin. (1) și ale art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) și (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.916/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește