DECIZIA nr. 593 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Maricica Bercuciu, Marian Bercuciu, Maria Liliana Bercuciu și Constantin Bercuciu în Dosarul nr. 1.733/107/2018/a1.4 al Tribunalului Alba – Secția penală. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.304D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că inculpatul și partea vătămată se află în situații diferite, iar textul criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. De asemenea, invocă și jurisprudența Curții Constituționale în materie, arătând că nu au apărut elemente de noutate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.733/107/2018/a1.4, Tribunalul Alba – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de părțile civile Maricica Bercuciu, Marian Bercuciu, Maria Liliana Bercuciu și Constantin Bercuciu într-o cauză având ca obiect verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la apărare al părții civile, al părții vătămate și al părții responsabile civilmente, prin faptul că nu reglementează și în privința acestora comunicarea unei copii a rechizitoriului.  … 6.Referitor la partea responsabilă civilmente, se susține că împotriva acesteia se exercită acțiunea civilă în procesul penal, ea răspunzând singură sau în solidar pentru prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, în integralitatea acestuia sau în parte. Pentru acest motiv se arată că partea responsabilă civilmente justifică un interes în soluționarea cauzei penale și implicit în cunoașterea conținutului rechizitoriului, care ar trebui să fie tradus într-o limbă pe care partea responsabilă civilmente o cunoaște. Se susține că aceleași argumente sunt valabile și cu privire la partea civilă și la partea vătămată. … 7.Tribunalul Alba – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată, în esență, că, având în vedere introducerea în structura procesului penal a etapei camerei preliminare și importanța acesteia în soluționarea cauzelor, în vederea asigurării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, sub aspectul respectării principiului egalității armelor, se impune comunicarea unei copii a rechizitoriului și părții vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente. Se arată că, atâta vreme cât părțile anterior enumerate au dreptul să fie citate, să fie prezente la dezbateri, să ridice excepții și să formuleze cereri cu privire la obiectul camerei preliminare, acestora trebuie să le fie asigurat dreptul la apărare pe deplin, în egală măsură cu felul în care acest drept este asigurat inculpatului; deși aceste părți sunt citate la termenul în care se dezbate cauza în camera preliminară, putând lua astfel cunoștință de conținutul rechizitoriului și al dosarului, prin prezența lor la instanță ulterior citării și anterior termenului de judecată, timpul și înlesnirile pregătirii apărării sunt mai reduse față de cele asigurate inculpatului și apărătorului său, care primesc rechizitoriul imediat după trimiterea în judecată. Pentru aceste motive, părțile mai sus menționate nu își pot exercita drepturile procesuale în egală măsură cu inculpatul, câtă vreme rechizitoriul este comunicat doar acestuia din urmă. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 802 din 5 decembrie 2017. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.“ … 12.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile art. 24 alin. (1) din Constituție cu privire la dreptul la apărare, precum și cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, și Decizia nr. 762 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 24 martie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate.  … 14.Prin deciziile mai sus menționate, Curtea, făcând trimitere la Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, și Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, a statuat că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalității cetățenilor în fața legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, să fie informat în cel mai scurt timp asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. Potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței de judecată, acesta limitându-se la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, potrivit art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, și, întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzație în materie penală, acesta se comunică persoanei astfel acuzate. Totodată, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialității, atât părții civile, cât și părții responsabile civilmente trebuie să li se ofere aceleași drepturi ca și inculpatului (paragraful 49), așa încât, odată citate, partea civilă și partea responsabilă civilmente iau cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. … 15.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin jurisprudența mai sus invocată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maricica Bercuciu, Marian Bercuciu, Maria Liliana Bercuciu și Constantin Bercuciu în Dosarul nr. 1.733/107/2018/a1.4 al Tribunalului Alba – Secția penală și constată că dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește