DECIZIA nr. 593 din 26 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Veronica Amzărescu (Mesaros) în Dosarul nr. 30.880/3/2014** al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care constituie obiectul Dosarului nr. 3.085D/2016 al Curții Constituționale.  … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, apreciind că aceasta este neîntemeiată. De asemenea, autoarea excepției a transmis concluzii scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că textul de lege criticat este lipsit de precizie și claritate, întrucât legiuitorul ar fi trebui să prevadă că situația în care instanța de judecată a obligat unitatea deținătoare să emită o decizie privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub forma de acțiuni la societăți comerciale într-o anumită valoare indicată de instanță este diferită de cea în care prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 s-a dispus acordarea de despăgubiri în bani. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât respectarea exigențelor principiului egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului aplicabil celor cărora li se aplică în perioada în care legea este în vigoare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 26 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 30.880/3/2014**, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Veronica Amzărescu (Mesaros) într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului introdus împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul București cu privire la o decizie de compensare în puncte emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care valoarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești și cuprinsă în titlurile de despăgubire este inferioară valorii stabilite în conformitate cu art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, întrucât despăgubirea nu se raportează în mod rezonabil la valoarea bunului, ceea ce este în contradicție cu cele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda împotriva României, a statuat că, în cazul privării de proprietate, imperative de ordin general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului. De asemenea, se susține că prevederile de lege sunt neconstituționale în măsura în care nu conferă persoanei îndreptățite la despăgubire, conform unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, dreptul de opțiune între a accepta suma de bani stabilită prin acea hotărâre și a uza de procedura prevăzută de art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prin lipsa acestei posibilități se creează o discriminare nejustificată între persoanele îndreptățite în favoarea cărora s-a emis o decizie de despăgubire de către entitatea învestită cu soluționarea notificării ca urmare a obligării acesteia de către instanțele judecătorești prin hotărâri definitive și irevocabile prin care s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită, întinderea dreptului de proprietate și valoarea corespunzătoare imobilului care nu poate fi restituit în natură, pe de o parte, și persoanele îndreptățite cărora li s-a emis o decizie de despăgubire de către entitatea învestită cu soluționarea notificării fără a exista o asemenea hotărâre judecătorească prin care să fie obligată în acest sens, pe de altă parte. În situația în care prima categorie de persoane nu are dreptul de a opta între suma stabilită prin hotărârea judecătorească și procedura de evaluare aplicabilă celei de-a doua categorii se încalcă principiul egalității cetățenilor în drepturi. Arată că acest principiu era respectat prin Legea nr. 10/2001, ale cărei Norme de aplicare permit persoanelor cărora li s-a emis o decizie în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile să opteze între suma de bani stabilită prin hotărârea judecătorească și cea rezultată din evaluarea imobilului conform normelor în vigoare la momentul apariției Legii nr. 247/2005. Or, prin Legea nr. 165/2013 nu se mai permite acest drept de opțiune între suma stabilită prin hotărâre judecătorească și cea rezultată din evaluarea conform noii legi, motiv pentru care se susține că se încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și cel al echității despăgubirilor. … 7.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale menționate de autoarea excepției.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de părți la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut: (1)Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.(2)Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 5.000 lei.(3)Pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite la alin. (1), Comisia Națională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.(4)Titlul de plată se emite de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în condițiile alin. (1) și (2) și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere. (5)Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și în art. 44 alin. (1) și (3) privind dreptul de proprietate privată. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 41 din Legea nr. 165/2013, criticat în cauza de față, reglementează, la alin. (1), situațiile de tranziție apărute în ceea ce privește dosarele de despăgubiri care au fost soluționate sub imperiul reglementării legale anterioare, dar pentru care nu s-a realizat plata propriu-zisă a sumelor de bani reprezentând despăgubiri. Este vorba despre sumele cuvenite în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum și despre sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a legii menționate. Legiuitorul a stabilit că plata acestor sume se va face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Alin. (2) al art. 41 din lege dimensionează cuantumul unei tranșe. Inițial, textul a fixat cuantumul minim al unei tranșe ca fiind 5.000 lei, acesta fiind majorat la 20.000 lei prin Legea nr. 251/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.055 din 28 decembrie 2016. Următoarele alineate ale art. 41 cuprind regulile procedurale cărora Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților trebuie să li se conformeze în vederea emiterii titlurilor de despăgubire, respectiv de plată corespunzătoare. … 16.Autoarea excepției susține, în esență, că prevederile art. 41 din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale în măsura în care valoarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești și cuprinsă în titlurile de despăgubire emise subsecvent acestora este inferioară valorii care ar fi rezultat din aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care instituie sistemul evaluării imobilelor, în vederea stabilirii despăgubirilor, prin raportare la valorile cuprinse în grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a legii. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că despăgubirea nu se raportează în mod rezonabil la valoarea bunului, prevederile de lege criticate fiind neconstituționale în măsura în care nu conferă persoanei îndreptățite la despăgubire, conform unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, dreptul de opțiune între a accepta suma de bani stabilită prin acea hotărâre și a uza de procedura prevăzută de art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. … 17.Curtea apreciază că, astfel motivată, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind argumentată prin prisma unei omisiuni de reglementare, având în vedere că autoarea excepției este nemulțumită de lipsa unei prevederi legale în cuprinsul Legii nr. 165/2013 care să îi permită să aleagă între valoarea stabilită de instanța de judecată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și cea care ar fi acordată ulterior acestui moment ca urmare a luării în considerare a valorilor cuprinse în grila notarială valabilă în momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Or, lipsa din cuprinsul unui act normativ a unei prevederi care, în opinia autoarei excepției, ar fi aptă să îi creeze o situație mai avantajoasă nu reprezintă un viciu de constituționalitate pe care Curtea să îl poată sancționa. În ipoteza în discuție, Curtea reține că, astfel cum a statuat în jurisprudența sa, faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 395 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014). Prin urmare, imposibilitatea de a opta între două variante de despăgubire, prevăzute de două acte normative distincte și succesive, respectiv Legea nr. 247/2005 și Legea nr. 165/2013, reprezintă voința legiuitorului, care a acționat în marja sa de apreciere, recunoscută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin cele statuate în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, o astfel de lipsă de reglementare neputând fi complinită pe calea unui control de constituționalitate, în considerarea dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Veronica Amzărescu (Mesaros) în Dosarul nr. 30.880/3/2014** al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește