DECIZIA nr. 592 din 26 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Jesmine Hasmic Israelian, Lidia Nilda Menzildjian și Angela (Anelga) Menzildjian în Dosarul nr. 50.142/3/2011 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 751D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Monica Livescu, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 758D/2016 și nr. 1.186D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, respectiv ale art. 21 alin. (6) din aceeași lege, ridicată de Alice Ecaterina Albulescu în Dosarul nr. 14.006/3/2015 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă, respectiv de Dumitru Diaconescu și Tia Elena Botea în Dosarul nr. 36.578/3/2015 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă. … 5.La apelul nominal răspunde doamna avocat Monica Livescu, în calitate de apărător ales al autoarei excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 758D/2016, precum și domnul Dumitru Diaconescu, autor al excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.186D/2016. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent învederează Curții că, la dosar, domnul Dumitru Diaconescu a depus note scrise și un set de documente în sprijinul admiterii excepției de neconstituționalitate. De asemenea, precizează că, în Dosarul nr. 758D/2016, părțile Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților au transmis punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate, prin care apreciază că aceasta este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată, iar în Dosarul nr. 1.186D/2016 partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a considerat, în punctul de vedere transmis, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 758D/2016 și nr. 1.186D/2016 la Dosarul nr. 751D/2016. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 758D/2016 și nr. 1.186D/2016 la Dosarul nr. 751D/2016, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților. În Dosarul nr. 751D/2016, apărătorul ales depune la dosar dovada decesului uneia din autoarele excepției, și anume Jesmine Hasmic Israelian, precum și a calității de moștenitor al acesteia a celorlalte două autoare ale excepției. De asemenea, depune hotărârea prin care instanța care a judecat procesul în cursul soluționării căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate a statuat că la stabilirea despăgubirilor cuvenite nu vor fi avute în vedere prevederile Legii nr. 10/2001, ci cele ale Legii nr. 165/2013, ceea ce demonstrează că subzistă interesul soluționării excepției de neconstituționalitate. Expune, în continuare, pe larg, argumentele pentru care consideră că textele de lege criticate contravin Legii fundamentale, prezentate pe larg și în motivarea scrisă aflată la dosarul cauzei, și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 9.Având cuvântul, autorul excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.186D/2016 solicită admiterea acesteia, pentru motivele arătate în notele scrise aflate la dosar. … 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reiterând considerentele deciziilor prin care instanța de contencios constituțional a constatat conformitatea prevederilor de lege supuse controlului cu dispozițiile din Constituție invocate și în prezenta cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:11.Prin încheierile din 10 martie și 5 aprilie 2016 și prin Sentința civilă nr. 608 din 4 mai 2016, pronunțate în dosarele nr. 50.142/3/2011, nr. 14.006/3/2015 și nr. 36.578/3/2015, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Tribunalul București – Secția a V-a civilă și, respectiv, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, respectiv ale art. 21 alin. (6) din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Jesmine Hasmic Israelian, Lidia Nilda Menzildjian și Angela (Anelga) Menzildjian, Alice Ecaterina Albulescu, respectiv de Dumitru Diaconescu și Tia Elena Botea, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor decizii de invalidare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate în esență, se susține, în dosarele nr. 751D/2016 și nr. 758D/2016, că prevederile textelor de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care s-ar aplica persoanelor ale căror drepturi la stabilirea măsurilor reparatorii făceau obiectul unor procese începute în condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001 și titlul VII din Legea nr. 247/2005 și aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 sau sunt constituționale numai în măsura în care nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Arată că, dacă li s-ar aplica prevederile criticate, vătămarea ar fi evidentă, ca urmare a diferenței foarte mari dintre valoarea pe care imobilul notificat o avea la data introducerii acțiunii, stabilită conform standardelor internaționale, astfel cum se reglementa prin Legea nr. 10/2001, și cea rezultată din grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Autoarele excepției susțin că, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, sunt puse într-o poziție de inegalitate în drepturi față de persoanele aflate în aceeași situație juridică, dar care au fost despăgubite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 la o valoare a imobilelor notificate potrivit standardelor internaționale de evaluare. Inechitatea este cu atât mai evidentă cu cât este rezultatul culpei unei autorități a statului în întârzierea emiterii dispoziției ce le-ar fi permis să primească titlul de despăgubire în condițiile Legii nr. 247/2005. Arată că a accepta că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare ar însemna încălcarea principiului neretroactivității legii civile. Tot astfel, aplicarea Legii nr. 165/2013 litigiilor în curs la data intrării sale în vigoare ar nesocoti principiul tempus regit actum, potrivit căruia actele și faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 27 februarie 2014. Mai susțin că stabilirea unei despăgubiri în funcție de grila notarială de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil din perspectiva respectării principiului legalității, care se opun ingerinței puterii legiuitoare în administrarea justiției în scopul de a influența deznodământul judiciar al litigiului. Totodată, intervenția legislativă în procesele în care participă statul este o formă a inegalității de arme. De asemenea, se referă la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul încălcării dreptului care se înscrie în categoria de bun în sensul art. 1 din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezentat de creanța contra statului calculată la o altă valoare decât cea care s-ar fi stabilit sub imperiul legii de la o anumită dată. Așadar, speranța legitimă de a obține un anumit bun (despăgubirea la valoarea de piață) reprezintă o extindere a articolului menționat asupra unor bunuri care nu se află încă în patrimoniul reclamantului, dar acesta are un drept de a obține proprietatea asupra acestora, recunoscut de legislația statului, în speță prin Legea nr. 10/2001. Consideră că prin prevederile de lege criticate autoritățile române au depășit marja de apreciere stabilită prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Mai precizează că, prin aplicarea Legii nr. 165/2013, cu consecința lipsirii de eficiență juridică a dispozițiilor din Legea nr. 10/2001, pentru persoanele care au deschis procedurile în temeiul acestei din urmă legi, ar conduce la înlăturarea caracterului previzibil și accesibil al legii. … 13.În Dosarul nr. 1.186D/2016, se susține, în esență, că prevederile de lege criticate produc o discriminare majoră a foștilor proprietari care nu și-au recuperat fizic terenurile, acestea fiind ocupate de exploatări miniere de suprafață, cărora li se aplică grila notarială pentru stabilirea despăgubirilor, față de cei care și-au recuperat terenurile și încă din anul 2008 le-au fost plătite despăgubiri pentru exproprierea de interes public (exploatare minieră) în cuantum mai mare. Se arată că se încalcă dreptul de proprietate privată, întrucât compensarea actuală nu a fost negociată cu foștii proprietari, ca în cazul exproprierilor de interes public. … 14.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că normele criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale arătate de autoarele excepției. … 15.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. … 16.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 19.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise și documentele depuse la dosarul cauzei, susținerile reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, precum și ale autorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut:– Art. 21 alin. (6): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“;  … – Art. 50 lit. b): La data intrării în vigoare a prezentei legi: (…)b)orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă;. …  …  … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2), care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale și contravenționale mai favorabile, art. 16, care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 referitor la dreptul de acces liber la justiție și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, art. 78 privitor la intrarea în vigoare a legii și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Constituție, se invocă și prevederile din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cuprinse în art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și în art. 14 – Interzicerea discriminării.  … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate în cauza de față au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea constatând că acestea nu nesocotesc dispozițiile constituționale invocate și în cauza de față. Prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragraful 23, Curtea a observat că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit ca, prin noul act normativ, să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. … 25.Prin aceeași decizie, paragraful 24, Curtea a observat că, prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțate în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), … 26.Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României (paragraful 127), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013). … 27.În ceea ce privește prevederile art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că, în privința acestor prevederi legale, este aplicabil principiul tempus regit actum, a cărui semnificație este că modalitatea de calcul al despăgubirilor se supune regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității abilitate. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, de exemplu Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective și nici nu se poate reține caracterul retroactiv al acestora. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, apreciem că atât soluția, cât și considerentele deciziilor citate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Jesmine Hasmic Israelian, Lidia Nilda Menzildjian și Angela (Anelga) Menzildjian în Dosarul nr. 50.142/3/2011 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de Alice Ecaterina Albulescu în Dosarul nr. 14.006/3/2015 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și de Dumitru Diaconescu și Tia Elena Botea în Dosarul nr. 36.578/3/2015 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că prevederile art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Tribunalului București – Secția a V-a civilă și Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește