DECIZIA nr. 591 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 41.844/3/2015. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 940D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că instanța constituțională a fost sesizată cu privire la dispoziții din Codul de procedură penală într-o cauză civilă, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 614 din 17 septembrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 41.844/3/2015, Tribunalul București – Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri referitoare la deschiderea unei proceduri generale de insolvență. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate Tribunalul București – Secția a VII-a civilă arată că dispozițiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, întrucât nu disting între procedura voluntară de dizolvare și lichidare a societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990 sau a altor persoane juridice reglementate de Codul civil și procedura judiciară a insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel încât, în mod constant, în practica judiciară, măsurile preventive reglementate prin textul criticat se dispun și atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvență, ipoteză în care se află și societatea debitoare din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. Se susține că, în cadrul procedurii de insolvență, judecătorul-sindic nu este ținut să facă aplicarea directă a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, iar dispunerea măsurii preventive reglementate prin textul criticat de către judecătorul de drepturi și libertăți interferează cu activitatea judecătorului-sindic desemnat în procedura insolvenței, care a luat măsura deschiderii procedurii falimentului. Se susține că, astfel, procedura lichidării este stopată de intervenția unei alte instanțe. Se arată că, pentru aceste motive, trebuie avut în vedere caracterul necontencios al procedurii insolvenței, judecătorul-sindic având, conform art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, atribuții de control judecătoresc al activității de lichidare derulate de lichidatorul judiciar. Se susține că procedura insolvenței este gândită ca unicul mijloc procedural prin care creditorii unui debitor aflat în incapacitate de plată pot să își valorifice drepturile și că, alături de alte efecte juridice care se produc prin deschiderea acestei proceduri, suspendarea executărilor silite individuale are, pe de o parte, menirea de a permite reorganizarea debitorului, dar asigură, pe de altă parte, și respectarea drepturilor concursuale ale creditorilor, care sunt interesați în lichidarea societății, în vederea îndestulării din veniturile obținute în urma valorificării activelor. Se arată, de asemenea, că procedura de insolvență se poate deschide la cererea debitorului sau a creditorului, dar că odată rămasă definitivă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, efectul suspendării executărilor silite dispuse conform dispozițiilor legale criticate nu poate fi anihilat. Se susține că se ajunge, astfel, la situația în care instanța penală suspendă o procedură de lichidare judiciară, cu consecința punerii creditorilor în imposibilitatea executării propriilor creanțe asupra debitorului persoană juridică, ceea ce poate conduce la limitarea nejustificată a dreptului lor de proprietate privată, garantat la art. 44 alin. (1) din Constituție, și, în cele din urmă, a dreptului de acces la justiție, prevăzut la art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. … 6.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: (1)Judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară ori instanța poate dispune, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și numai pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:a)interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice; […]. …  … 10.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 44 alin. (1) cu privire la dreptul de proprietate privată. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă mai întâi că aceasta a fost ridicată într-un dosar având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Potrivit încheierii de sesizare, deschiderea procedurii de insolvență a debitoarei a fost dispusă prin Sentința nr. 6.883 din 4 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a civilă. De asemenea, excepția are ca obiect dispoziții din Codul de procedură penală referitoare la luarea măsurilor preventive în cazul persoanei juridice, dispoziții aplicate însă într-o altă cauză, respectiv în Dosarul nr. 13.481/3/2016/a28 al Tribunalului București – Secția I penală, în care, prin Încheierea din 25 ianuarie 2017, Tribunalul București – Secția I penală a luat măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare a unei societăți, măsură care a fost prelungită succesiv din 60 în 60 de zile, până la data invocării prezentei excepții. Această soluție îl nemulțumește pe judecătorul-sindic din cauza având ca obiect cererea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014, acesta sesizând Curtea Constituțională, întrucât apreciază că, prin greșita interpretare a textului legal criticat, măsuri preventive se dispun și atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvență. … 12.Analizând contextul în care excepția de neconstituționalitate a fost invocată și modalitatea în care aceasta a fost motivată, Curtea constată că în prezenta cauză este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate, expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu cauza în care a fost ridicată. … 13.În acest sens, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). … 14.Față de aceste considerente, rezultă că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituțional a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea să fie aplicabile/aplicate de către instanță, așadar acolo unde instanța este învestită cu analiza/soluționarea cererii de aplicare a măsurilor preventive la care textul legal menționat se referă. Câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată și motivată, adică exclusiv cu privire la înțelesul și aplicarea art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată, respectiv cererea de deschidere a procedurii de insolvență, și, prin urmare, aceasta este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. Ca urmare, chiar dacă problematica interpretării și aplicării legii este susceptibilă de o abordare nuanțată, putând determina în anumite condiții învestirea Curții Constituționale cu soluționarea fondului excepțiilor de neconstituționalitate, în cauză Curtea nu va putea proceda la această analiză, față de inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate reținută. … 15.Curtea reține totodată că, prin Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a stabilit că interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează și dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Întrucât Curtea nu va fi învestită cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată după data sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, Curtea va lua doar act de pronunțarea acestei decizii, obligatorie potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. … 16.Pentru argumentele mai sus arătate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 41.844/3/2015.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VII-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește