DECIZIA nr. 59 din 28 septembrie 2020

Dosar nr. 1.626/1/2020

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.626/1/2020 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 37 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat. … 

2.Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat. … 4.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Drepturile salariale aferente activității prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, pot fi considerate ca făcând parte din categoria celorlalte «elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar», la care se referă dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, pentru a se putea admite menținerea acestora la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 [respectiv calculate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în aplicarea art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017]? … 5.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a rămas în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. … 
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:I.Titularul și obiectul sesizării6.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 27 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.280/63/2019, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată. …  … II.Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile7.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 + 
Articolul 34(1)Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.(2)Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 8.Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 + 
Articolul 7TermeniÎn înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:a)salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; […] … e)salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. […] … (..) + 
Articolul 38Aplicarea legii(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: […]h)începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018. […] … Anexa nr. II cap. II + 
Articolul 3(1)Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.(2)Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază.(3)Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază.(4)Procentul concret al sporului prevăzut la alin. (2) și (3) se aprobă trimestrial de comitetul director, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau a reprezentanților angajaților.(5)Medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă și care la nivelul acestei unități desfășoară activitate numai în linia de gardă vor încheia cu această unitate sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente activității prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor acestui articol. Salariul de bază se stabilește pentru funcția și gradul profesional în care aceștia sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății, corespunzător vechimii în muncă și se utilizează pentru stabilirea tarifului orar.(6)Medicii care sunt nominalizați să asigure asistență medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu. […](…) + 
Articolul 5(1)În situația în care medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistență medicală de urgență la nivelul unității sanitare publice și nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, acesta va fi sancționat prin diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10% pe o perioadă de 3 luni, în condițiile legii.(2)Gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, stabilite prin regulamente specifice, reprezintă gărzi obligatorii.(3)Pentru gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) în vederea asigurării continuității asistenței medicale medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente activității prestate în linia de gardă.(4)Contravaloarea gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, cu excepția sporului prevăzut la art. 3 alin. (2) și (3), face parte din suma salariilor de bază. […] …  … III.Expunerea succintă a procesului9.Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, A, în numele și pentru membrii de sindicat, a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului B la plata diferențelor de drepturi salariale aferente gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă în perioada ianuarie-august 2019, prin raportare la salariul de încadrare. … 10.În motivarea cererii, reclamantul a susținut că, în perioada dedusă judecății, membrii de sindicat au efectuat gărzi pentru asigurarea continuității activității medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru (gărzi suplimentare) în temeiul unor contracte individuale de muncă cu timp parțial și, deși în baza art. 3 alin. (1) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, trebuiau salarizați cu tariful orar aferent salariului de bază, în mod nelegal, pârâtul s-a raportat la salariul de încadrare avut în ianuarie 2018, fără a avea în vedere majorările acordate ulterior acestui moment și ignorând aplicarea limitată în timp a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 11.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 3.076 din 31 octombrie 2019, a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata diferențelor salariale pentru gărzile efectuate în afara normei de bază pentru lunile ianuarie-august 2019, rezultate între drepturile bănești calculate prin raportare la salariul de încadrare și cele efectiv plătite de pârât. … 12.Tribunalul a reținut că orele de gardă suplimentare sunt efectuate de medici în baza unui contract de muncă cu timp parțial, contractele încheiate de salariații reprezentați în cauză fiind distincte de contractul individual de muncă în baza căruia reclamanții își desfășoară funcția de bază, obiectul contractului de muncă cu timp parțial constituindu-l efectuarea gărzilor în afara normei legale și a programului de lucru aferent funcției de bază. … 13.În ceea ce privește salariul cuvenit muncii astfel prestate, la litera H) din contract se prevede că drepturile salariale aferente muncii prestate în baza contractului cu timp parțial se determină prin raportare la salariul de bază brut lunar, care va fi ajustat în funcție de modificările legislative ulterioare. … 14.Așadar, rezultă în mod evident că, pentru munca prestată în vederea asigurării continuității activității medicale, medicilor li se cuvine un salariu determinat prin raportare la salariul de bază brut lunar în plată aferent funcției de bază. … 15.Salariul cuvenit muncii prestate în baza unui contract distinct (contract individual de muncă cu timp parțial) nu poate fi considerat ca făcând parte din categoria sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și altor elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar. … 16.Acest lucru este evident și logic, sporurile, indemnizațiile, compensațiile etc. fiind menționate în contractul încheiat pentru funcția de bază în capitolul aferent salariului aferent acestei funcții și reprezentând, alături de salariul de bază, componente ale salariului cuvenit angajatului. … 17.Dimpotrivă, salariul cuvenit medicilor pentru activitatea de gardă suplimentară este unul distinct, independent de salariul aferent funcției de bază, datorat de angajator în baza unui alt raport juridic (cel rezultat din încheierea unui contract de muncă cu timp parțial) și reprezentând contraprestația unei alte activități, respectiv efectuarea gărzilor în afara normei legale și a programului de lucru aferent funcției de bază. … 18.Așadar, este greșită susținerea pârâtei în sensul că aceste drepturi salariale se determină prin raportare la dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prevederi care, în speță, nu sunt incidente. … 19.În realitate, drepturile salariale cuvenite se determină, așa cum se precizează în mod expres în contractul individual de muncă cu timp parțial, prin raportare la salariul de bază brut lunar, care va fi ajustat în funcție de modificările legislative ulterioare. … 20.Această dispoziție contractuală este în concordanță cu prevederile cap. VIII din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 106 prevede că „Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile. (2) Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru“. … 21.În același sens, la art. 104 se menționează expres că „Salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă din aceeași unitate, care are același tip de contract individual de muncă, prestează aceeași activitate sau una similară cu cea a salariatului angajat cu contract individual de muncă cu timp parțial, avându-se în vedere și alte considerente, cum ar fi vechimea în muncă și calificarea/aptitudinile profesionale“. … 22.Așadar, pentru activitatea astfel prestată, identică cu cea desfășurată în baza contractului de muncă pentru funcția de bază, salariatului i se cuvine salariul aferent funcției, în plată la data prestării activității, evident, proporțional cu timpul efectiv lucrat. … 23.Altfel spus, drepturile salariale aferente muncii prestate ca „gardă suplimentară“ în perioada ianuarie-august 2019 se calculează prin raportare la salariul în plată, aferent funcției de bază (având în vedere că activitatea prestată ca gardă suplimentară este identică cu cea prestată în baza contractului individual de muncă pentru funcția de bază). … 24.Instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 3 alin. (1) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd că „personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază“. … 25.Cum pentru perioada dedusă judecății nu există o prevedere legală contrară ulterioară care să înlăture aplicarea acestor dispoziții legale, preluate și consfințite prin contractul individual de muncă cu timp parțial încheiat cu fiecare dintre membrii de sindicat din cauză, instanța a constatat că în mod greșit pârâtul a plătit drepturile salariale cuvenite prin raportare la salariul aferent lunii ianuarie 2018, și nu la salariul în plată, cuvenit la data prestării activității. … 26.Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B, în motivarea căruia a susținut, în esență, că prima instanță a interpretat greșit dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, reținând în mod eronat că acestea nu s-ar aplica, începând cu 1 ianuarie 2019, și orelor de gardă efectuate de medici pentru asigurarea continuității, drepturile bănești aferente acestora reprezentând „alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, ce au fost menținute la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018. … 27.În acest sens, apelantul a invocat prevederile art. 1 alin. (6) și art. 42 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004 și a susținut că drepturile bănești cuvenite medicilor pentru orele de gardă efectuate peste programul normal de lucru sunt incluse în salariul brut și plătite odată cu celelalte drepturi salariale cuvenite lunar. … 28.În cadrul soluționării apelului s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. …  … IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării29.Instanța de sesizare a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, după cum urmează:a)existența unei cauze aflate în curs de judecată;Cauza este în curs de judecată, în fața instanței de apel – Curtea de Apel Craiova. … b)instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță;Cauza este în faza procesuală a apelului, Curtea de Apel Craiova judecând în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 214 din Legea nr. 62/2011. … c)cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;Curtea de Apel Craiova este competentă material și teritorial să judece calea de atac declarată, în conformitate cu prevederile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. … d)soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;De lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 depinde soluționarea pe fond a cauzei, câtă vreme, subsecvent stabilirii naturii drepturilor salariale cuvenite activității prestate de medici în linia de gardă, ca reprezentând sau nu „elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, se va determina în ce măsură acestea puteau fi menținute sau nu la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 [respectiv calculate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în aplicarea art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017], cu consecințe asupra îndreptățirii reclamanților la diferențele de drepturi salariale solicitate. … e)chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;Problema de drept privește interpretarea și aplicarea unor texte de lege care nu au intrat în vigoare de mult timp, în condițiile în care modalitatea stabilirii salarizării gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază prin încheierea unui contract de muncă cu timp parțial a fost reglementată pentru prima dată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, dispoziții similare regăsindu-se ulterior și în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.Prin urmare, aceasta nu a fost analizată în doctrina de specialitate și, în urma consultării instanțelor naționale, s-a constatat că nu s-a conturat o jurisprudență, fiind identificat un număr redus de cauze în care să se fi statuat asupra acestei probleme, majoritatea nesoluționate definitiv la momentul pronunțării prezentei încheieri.De asemenea, se constată că chestiunea în discuție în prezenta cauză este diferită de cea asupra căreia s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 78/2017 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv:1.Lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, Ordinul nr. 42/2011, anexa nr. 1, punctul G – stabilirea salariilor personalului din cadrul familiei ocupaționale «sănătate», art. II din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 coroborat cu art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 coroborat cu art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în sensul de a se stabili dacă, începând cu data de 1 ianuarie 2011, tariful orar pentru gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază este cel stabilit potrivit Legii nr. 285/2010 și Ordinului nr. 42/2011, tarif care a fost preluat de legile anuale ulterioare de salarizare, care au reglementat pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acte normative care, fără excepție, au dispus asupra evoluției tuturor elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, prin urmare inclusiv asupra acestui tarif orar pentru activitatea de gardă, ca element al salariului brut al personalului plătit din fonduri publice. … 2.Lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Ordinul nr. 870/2004, dispoziții în vigoare pentru perioada raportată la care se solicită plata diferențelor salariale și art. 3 alin. (1) din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010, în sensul de a se stabili dacă, începând cu data de 1.01.2011, după abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010, prin Legea-cadru nr. 284/2010, tariful orar pentru gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază este cel stabilit potrivit art. 46 alin. (1) din Ordinul nr. 870/2004, prin raportare la prevederile art. 30 alin. (5) lit. a) și anexa II/2 din Legea nr. 330/2009 și la dispozițiile art. 3 alin. (1) din anexa nr. III dinLegea-cadru nr. 284/2010, dacă, în urma lămuririi modului de interpretare și aplicare a prevederilor indicate la pct. 1, se ajunge la concluzia că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, niciunul din actele normative care au reglementat asupra salarizării personalului plătit din fonduri publice nu ar mai dispune prin nicio prevedere asupra modului de stabilire a tarifului orar pentru activitatea de gardă. … Dispozițiile legale supuse analizei instanței supreme în respectiva sesizare au vizat, așadar, prevederi legale referitoare tot la salarizarea activității prestate în linia de gardă, dar raportat la dispozițiile în vigoare anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 sau a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, care implicit nici nu puteau fi avute în vedere de normele tranzitorii cuprinse în art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ce fac obiectul prezentei sesizări. … f)chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor instanței supreme, astfel cum rezultă din datele publice afișate pe portalul de internet al Înaltei Curți de Casație și Justiție. …  …  … V.Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept30.Pornind de la prevederile legale incidente în cauză, instanța de sesizare a arătat că problema a cărei lămurire se impune vizează în ce măsură drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de muncă pot fi considerate ca reprezentând elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar aferent funcției de bază, în condițiile în care, în prezent, acestea sunt salarizate în baza unui contract de muncă cu timp parțial, dar cu tariful orar aferent salariului de bază. … 31.Totodată, deși legiuitorul a înțeles să reglementeze expres o modalitate de salarizare a activității prestate în linia de gardă similară remunerării orelor suplimentare, a prevăzut concomitent și obligativitatea încheierii între medici și unitățile sanitare a unor contracte de muncă cu timp parțial în acest scop. … 32.Or, deși nu se poate nega că, faptic, au fost încheiate două contracte de muncă, între reclamanți și unitatea sanitară există totuși un singur raport de muncă, cel aferent contractului individual de muncă cu normă întreagă, față de care contractul cu timp parțial are în mod evident caracter accesoriu. … 33.În acest sens, obiectul unui asemenea contract de muncă cu timp parțial este reprezentat de efectuarea gărzilor de către personalul sanitar în afara normei legale de muncă și a programului de lucru la funcția de bază, salariul este stabilit în raport cu tariful orar aferent salariului de bază, iar durata acestui contract nu poate fi decât aceeași cu cea a contractului de muncă încheiat cu normă întreagă. … 34.Or, câtă vreme salariații în discuție au, în esență, un singur salariu de bază, în temeiul căruia este stabilit și tariful orar aferent activității prestate în linia de gardă, aceștia ar trebui să beneficieze de un singur salariu brut lunar, fiind discutabilă așadar și din această perspectivă ipoteza existenței în plată a două remunerații distincte, aferente unor contracte de muncă distincte. … 35.Prin prisma acestor argumente, se constată că există posibilitatea interpretării diferite a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, câtă vreme dispozițiile care reglementează drepturile aferente activității prestate în linia de gardă au un caracter contradictoriu și incomplet și nu se corelează cu alte dispoziții referitoare la salarizare. … 36.Opinia completului de judecată este în sensul că drepturile salariale cuvenite activității prestate de medici în vederea asigurării continuității activității medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază nu se încadrează în categoria drepturilor bănești la care face referire art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (sporuri, indemnizații, compensații, prime și alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară). … 37.Argumentele avute în vedere în acest sens vizează, pe de o parte, succesiunea în timp a dispozițiilor legale referitoare la salarizarea personalului medical, din cuprinsul cărora rezultă că, atunci când a intenționat să excepteze drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă de la acordarea majorărilor prevăzute în contextul aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a prevăzut în mod expres acest lucru, la art. 38 alin. (3) lit. h) din lege, iar aceste dispoziții au avut o aplicare limitată în timp, anume până în decembrie 2018. … 38.Pe de altă parte, nu pot fi ignorate consecințele opțiunii legiuitorului în a reglementa salarizarea acestei activități prin încheierea unui contract de muncă cu timp parțial, iar faptul că între medici și aceeași unitate sanitară au fost încheiate două contracte de muncă distincte produce efecte în mod incontestabil și sub aspectul naturii juridice a drepturilor salariale cuvenite în baza acestora. …  … VI.Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept39.A a apreciat că dispozițiile legale sunt clare, invocând ca argument suplimentar faptul că munca medicilor este aceeași și atunci când ei efectuează o gardă obișnuită și atunci când efectuează gărzi suplimentare, astfel că și salarizarea ar trebui făcută în raport cu același salariu de bază. … 40.B nu a formulat un punct de vedere, solicitând doar sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit prevederilor legale incidente. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie41.Într-o primă orientare jurisprudențială s-a susținut că drepturile salariale aferente orelor de gardă reprezintă unul dintre elementele de salarizare ale contractului individual de muncă de bază, iar dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (în forma avută înainte de modificare) limitează, pentru luna ianuarie 2019, cuantumul sporurilor și al celorlalte elemente salariale la nivelul avut în luna decembrie 2018, în acest sens fiind jurisprudența înaintată de Tribunalul București, Tribunalul Maramureș și Tribunalul Hunedoara, care au transmis fiecare câte o hotărâre judecătorească și punctul de vedere exprimat Curtea de Apel Suceava. … 42.Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că drepturile salariale aferente activității prestate de către medici în linia de gardă, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, nu fac parte din categoriile de venituri la care se referă art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, deoarece nu reprezintă un adaos la salariul de încadrare cuvenit pentru funcția de bază, ci o remunerație distinctă, cuvenită în baza unui contract individual de muncă distinct, așa cum rezultă din punctul de vedere înaintat de Curtea de Apel Brașov și hotărârea judecătorească transmisă de Tribunalul Iași. … 43.Curțile de apel Bacău, Constanța, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Târgu Mureș și Timișoara nu au identificat jurisprudență și nu au înaintat punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. … 44.Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.205/C/2.401/III-5/2020 din 10 iulie 2020, a arătat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă. …  … VIII.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale45.La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudență relevantă cu privire la chestiunea de drept analizată. …  … IX.Raportul asupra chestiunii de drept46.Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă au fost propuse două variante de dezlegare a chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. Într-o opinie (majoritară) s-a apreciat că drepturile salariale aferente activității prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, respectiv calculate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în aplicarea art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 47.Într-o altă opinie (minoritară) s-a considerat că drepturile salariale aferente activității prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, nu pot fi considerate ca făcând parte din categoria „celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“ la care se referă dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, pentru a se putea admite menținerea acestora la nivelul cuantumului acordate pentru luna decembrie 2018 [respectiv calculate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în aplicarea art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017]. …  … X.Înalta Curte de Casație și JustițieX.1.Asupra admisibilității sesizării48.Pentru declanșarea procedurii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:a)existența unei cauze aflate în curs de judecată; … b)cauza să fie soluționată în ultimă instanță; … c)cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; … d)ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; … e)chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 49.Toate aceste condiții sunt îndeplinite în cauză. … 50.Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a pus problema sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile se află pe rolul unui complet al Curții de Apel Craiova care, potrivit art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, va soluționa cauza în ultimă instanță. … 51.Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept ce face obiectul sesizării este îndeplinită, deoarece, față de obiectul litigiului – obligarea angajatorului la plata diferențelor de drepturi salariale aferente gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă în perioada ianuarie – august 2019 – soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. … 52.Subsecvent stabilirii naturii drepturilor salariale cuvenite activității prestate de medici în linia de gardă, ca reprezentând sau nu „elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, se va determina în ce măsură acestea puteau fi menținute sau nu la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 [respectiv calculate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în aplicarea art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017], cu consecințe asupra îndreptățirii reclamanților la acordarea diferențelor de drepturi salariale solicitate. … 53.Deși legiuitorul nu definește noțiunea de „chestiune de drept“ folosită în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestei noțiuni, doctrina afirmă că norma de drept disputată trebuie să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară^1. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare^2.^1 M. Nicolae, Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare. Recursul în interesul legii; Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, www.inm-lex.ro.^2 V. M. Ciobanu, M. Nicolae coordonatori, ș.a., Noul cod de procedură civilă comentat și adnotat, Editura Universul Juridic, București, 2013, vol. I, pag. 1214. … 54.Examinând sesizarea pendinte, punctele de vedere și argumentele exprimate de instanțele din țară, s-a apreciat chestiunea de drept supusă dezbaterii ca fiind una veritabilă, existând o dificultate reală de interpretare, care necesită o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. … 55.De asemenea, este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. … 56.Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. … 57.Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării si aplicării normei de drept respective. … 58.Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Or, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dezlegat chestiunea de drept care constituie obiect al sesizării, iar problema de drept supusă dezbaterii nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … 59.Prin urmare, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate privind declanșarea procedurii hotărârii prealabile. …  … X.2Asupra fondului sesizării60.Salarizarea personalului medical se realizează în baza Legii-cadru nr. 153/2017, care, referitor la salariul de bază, cuprinde o serie de reglementări ce s-au aplicat în mod etapizat, astfel cum în mod expres statuează art. 38 alin. (1): „Prevederile prezentei legi se aplică în mod etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.“ … 61.Potrivit art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 au fost menținute în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017: „cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. … 62.Începând cu 1 ianuarie 2018, s-au acordat, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din același act normativ, următoarele creșteri salariale: „cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. … 63.În plus, conform art. 38 alin. (3) lit. b) „prin excepție de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcții de medici, de asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. I se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022“. … 64.Prin urmare, art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie în mod expres majorarea la nivelul salariului de bază stabilit potrivit legii pentru anul 2022 numai pentru salariile de bază, nu și pentru sporuri sau alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar.În ceea ce privește orele prestate în linia de gardă, Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează salarizarea personalului medical prin art. 3 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II în următorii termeni: „Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.“ … 65.Însă, deși personalul medical a beneficiat, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) și lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, de două majorări ale salariului de bază acordate începând cu 1 ianuarie 2018, respectiv 1 martie 2018 și deși salarizarea personalului sanitar cu pregătire superioară pentru gărzile efectuate pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază, drepturile salariale cuvenite gărzilor efectuate nu au beneficiat de o majorare legală similară celei acordate în privința salariilor de bază.  … 66.Aceasta deoarece legiuitorul a prevăzut în mod expres o astfel de excepție în privința drepturilor salariale aferente activității prestate în linia de gardă prin reglementarea cuprinsă în art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că: „Începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.“ … 67.Pentru perioada 2019-2022 au fost reglementate alte creșteri ale salariilor de bază, în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în conformitate cu care: „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018 (…)“, respectiv al art. 34 alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.“^3 … 68.Însă, de la această majorare care se aplică începând cu 1 martie 2018, respectiv ianuarie 2019 – și care a vizat, indiscutabil, salariile de bază, după cum în mod expres prevăd normele citate anterior – legiuitorul a exceptat o serie de drepturi salariale, așa cum rezultă din dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“, nivel care, potrivit art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, era deja determinat conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018. … 69.În acest context, drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată în linia de gardă sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora este plafonat la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, respectiv ianuarie 2018. … 70.Astfel, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.“ … 71.Referirea la „celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“ pe care textul de lege o cuprinde, coroborată cu dispozițiile art. 5 alin. (4) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „contravaloarea gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază (…) face parte din suma salariilor de bază“, duce la concluzia că drepturile salariale aferente activității de gardă reprezintă un element al sistemului de salarizare specific personalului sanitar care urmează a fi incluse în salariul lunar. … 72.Prin urmare, având natura unor elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar, drepturile salariale aferente activității prestate de medici în linia de gardă au fost plafonate, prin voința legiuitorului, începând cu 1 ianuarie 2019 la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. … 73.Împrejurarea că, în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, „pentru gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) în vederea asigurării continuității asistenței medicale medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente activității prestate în linia de gardă“ nu schimbă natura juridică a drepturilor salariale cuvenite pentru activitatea prestată în linia de gardă, ele rămânând în continuare elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar. … 74.Scopul reglementării cuprinse în textul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 este determinarea formei în care se concretizează raporturile de muncă între medici și unitatea sanitară publică pentru gărzile efectuate peste norma legală de muncă și programul normal de muncă la funcția de bază, și anume un contract individual de muncă cu timp parțial. … 75.Important pentru soluționarea prezentei sesizări este că acest contract se încheie pentru activitatea de gardă. Or, munca prestată cu titlu de activitate de gardă are mereu aceeași natură juridică și, prin urmare, aceeași modalitate de salarizare, respectiv cea prevăzută de norma cu caracter general care o reglementează, respectiv art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017: „Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.“ … 76.În art. 3 alin. (2), (3) și (6) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt prevăzute procentual sporurile care se acordă pentru activitatea de gardă, diferit după cum aceasta este prestată în zilele lucrătoare (75%) sau în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează (100%), dar, în toate situațiile, acest spor se raportează la tariful orar al salariului de bază. … 77.Prin urmare, indiferent când este efectuată – pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază sau în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, activitatea de gardă rămâne aceeași, nu poate avea o natură juridică diferită după timpul în care este efectuată, iar regimul ei juridic trebuie să fie același, după cum și salarizarea trebuie să rămână identică, tarifară prin raportare la salariul de bază, în aplicarea art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.^3 Majorarea cu 1/4 a salariilor de bază a vizat alte categorii bugetare, câtă vreme, în cazul medicilor, plafonul pentru anul 2022 a fost atins încă din martie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede că: „prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici, de asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi de autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. I se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022“. … 78.Inclusiv dispozițiile art. 3 alin. (5) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 fac referire la salariul de bază numai pentru stabilirea tarifului orar („salariul de bază se stabilește pentru funcția și gradul profesional în care aceștia sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății, corespunzător vechimii în muncă, și se utilizează pentru stabilirea tarifului orar“) atunci când reglementează salarizarea medicilor ce nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă; pentru activitatea desfășurată în linia de gardă, medicii vor încheia cu aceste unități sanitare un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea desfășurată în acest regim. … 79.Contractul individual de muncă cu timp parțial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 poate cuprinde doar gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol, adică cele efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază. Drepturile salariale care se acordă în temeiul acestui contract individual de muncă cu timp parțial sunt acordate exclusiv pentru activitatea prestată în astfel de gărzi, iar potrivit art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 aceste drepturi salariale se stabilesc în raport cu tariful orar aferent salariului de bază. … 80.Chiar dacă faptic sunt încheiate două contracte de muncă, există un singur raport de muncă între angajat și unitatea sanitară și un singur salariu de bază. În temeiul acestui unic salariu de bază este determinat și tariful orar pe baza căruia se stabilesc drepturile salariale cuvenite pentru gărzile efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază acordate în baza contractului individual de muncă cu timp parțial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. … 81.În consecință, natura juridică și modalitatea de calcul al drepturilor salariale acordate pentru gărzile efectuate de medici pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază rămân aceleași, chiar dacă aceste drepturi sunt cuprinse într-un contract individual de muncă cu timp parțial. … 82.Raportat la dreptul legiuitorului de a dispune asupra cuantumului unor elemente de salarizare, în jurisprudența Curții Constituționale, s-a apreciat că aceste drepturi reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora și nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011^4, nr. 326 din 25 iunie 2013^5 și nr. 334 din 12 iunie 2014^6).^4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012.^5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iulie 2013.^6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014. … 83.S-a recunoscut astfel că statul are deplină legitimare constituțională pentru a acorda sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează, acestea fiind considerate drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, în raport cu care legiuitorul are libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor. …  …  … Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă în Dosarul nr. 6.280/63/2019 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:Drepturile salariale aferente activității prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menține cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 septembrie 2020.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește