DECIZIA nr. 588 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Costel Talpan în Dosarul nr. 181/753/2019 al Tribunalului Militar București – Judecătorul de drepturi și libertăți și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.270D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, întrucât aceasta nu este susținută de o veritabilă critică de neconstituționalitate, autorul acesteia fiind nemulțumit, în realitate, de aspecte privind modalitatea de interpretare și aplicare a textului legal atacat, ce nu intră în competența Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea penală nr. 126 din Camera de consiliu din 23 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 181/753/2019, Tribunalul Militar București – Judecătorul de drepturi și libertăți a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Florin Costel Talpan într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații privind durata unui proces penal.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta este cuprinsă în încheierea de sesizare, se arată că termenul de un an, după împlinirea căruia persoana interesată poate face contestație privind durata procesului penal, ar trebui să se calculeze de la momentul depunerii plângerii penale, precizând că, în ciuda demersurilor făcute, acesta nu cunoaște momentul la care s-a dispus începerea urmăririi penale, precum și că, în cauză, organul de urmărire penală nu a procedat la audierea persoanei vătămate și a martorilor. … 6.Tribunalul Militar București – Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fără să aplice însă dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în sensul respingerii ca inadmisibilă, prin încheiere motivată, a cererii de sesizare a Curții Constituționale.  … 7.În acest sens arată, pe de o parte, că excepția este nemotivată și că, pe de altă parte, intenția autorului excepției, declarată în mod expres, a fost de completare a normelor criticate, cu scopul de a-și fundamenta propria culpă în nerespectarea termenului prescris de acestea. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare, îl reprezintă sintagma „după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale“ din cuprinsul prevederilor art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010. Textul de lege criticat face parte din titlul IV – Proceduri speciale, capitolul I^1 – Contestația privind durata procesului penal, introdus prin art. 102 pct. 293 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, și are următorul cuprins:– Art. 488^1 – Introducerea contestației: „(3) Contestația poate fi formulată după cum urmează: a) după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale.“ …  … 12.În motivarea excepției, autorul acesteia nu indică în mod expres nicio prevedere constituțională.  … 13.Examinând actul de sesizare a Curții Constituționale, se constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată oral în fața instanței de judecată, fără ca autorul să depună note scrise în susținerea acesteia. Mai mult, chiar judecătorul de drepturi și libertăți consemnează în cuprinsul încheierii de sesizare lipsa unei motivări reale care să argumenteze excepția de neconstituționalitate, considerând că aceasta este, prin urmare, inadmisibilă, fără a pronunța însă o încheiere în acest sens. Apreciază, totodată, că susținerile contestatorului reprezintă, de fapt, aprecieri subiective cu privire la momentul de la care ar trebui să se calculeze termenul de cel puțin un an după împlinirea căruia se poate formula contestație privind durata rezonabilă a procesului penal, și nu veritabile argumente de neconstituționalitate.  … 14.Or, una dintre condițiile generale de admisibilitate a sesizărilor de neconstituționalitate este cea stabilită de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și se referă la forma scrisă și motivarea acestora. … 15.În jurisprudența sa, Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: (i) textul contestat din punctul de vedere al constituționalității; (ii) textul de referință pretins încălcat; (iii) motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, fie prin simpla indicare a textului pretins neconstituțional, respectiv a normei constituționale pretins încălcate, fie prin menționarea conținutului normativ al textului legal, respectiv constituțional, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.  … 16.În aceste condiții, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. … 17.Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. Mai mult, Curtea a mai stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. (a se vedea în acest sens, pe larg, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, cu trimitere la Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, precitată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008) … 18.Raportat la prezenta cauză, Curtea constată că din structura excepției de neconstituționalitate invocate lipsesc atât norma constituțională de referință pretins încălcată, cât și motivarea, în sensul argumentării pretinsei relații de contrarietate a textului legal criticat față de o normă sau principiu fundamental. Autorul excepției nu indică niciun text al Constituției, iar susținerile sale orale, consemnate în încheierea de sesizare, nu vizează vicii de neconstituționalitate conținute intrinsec în sintagma „după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale“ din cuprinsul prevederilor art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, ci reprezintă simple aprecieri cu privire la modul de calcul al termenului după împlinirea căruia se poate formula contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, în condițiile în care afirmă că nu a cunoscut momentul de la care a început urmărirea penală în cauză.  … 19.Cu privire la competența instanțelor judecătorești de a se pronunța cu privire la admisibilitatea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, prin Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011 și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, a arătat că neindicarea de către autorul excepției a normei constituționale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituțional sau trimiterea generică la încălcarea Constituției constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune, întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, în această cauză, instanța de judecată trebuia să respingă excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, conform dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale“ din cuprinsul prevederilor art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Costel Talpan în Dosarul nr. 181/753/2019 al Tribunalului Militar București – Judecătorul de drepturi și libertăți.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Militar București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește