DECIZIA nr. 587 din 8 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liliana Gabriela Conea și Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, în Dosarul nr. 24.720/211/2017 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.892D/2018. … 2.La apelul nominal răspund, pentru autoarele excepției de neconstituționalitate domnii avocați Alexandru Enăchescu și Ionel Lihănceanu din Baroul București, cu împuterniciri depuse la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentanților autoarelor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. Domnul avocat Alexandru Enăchescu susține că posibilitatea atacării încheierii de conexare doar odată cu fondul încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 și 129, deoarece calea de atac reglementată de dispozițiile legale criticate este una iluzorie, și nu una efectivă. Aceasta poate fi exercitată după ce încheierea de conexare și-a produs deja efectele, iar o eventuală admitere a căii de atac echivalează cu sancționarea unui alt judecător decât cel care a pronunțat hotărârea nelegală, astfel încât calea de atac este nu numai una nelegală, dar este și una inechitabilă. Așadar, în cazul de față, nu este reglementată o cale de atac efectivă, aceasta neproducându-și efectele într-o perioadă de timp rezonabilă și nici în cadrul aceluiași dosar, iar prin admiterea acesteia nu este sancționat judecătorul care a pronunțat hotărârea nelegală. … 4.Domnul avocat Ionel Lihănceanu, în completare, susține că problema care trebuie clarificată este cea a naturii juridice a încheierii pronunțate asupra excepției conexității. Reglementarea criticată o plasează în categoria încheierilor care au un caracter preparator judecății, deși aceasta, în realitate, întrerupe cursul judecății, iar instanța care a pronunțat-o se dezînvestește. În opinia sa, încheierea ar trebui să poată fi atacată imediat, la fel cum se întâmplă în cazul încheierii de suspendare, situație în care instanța de control judiciar exercită un control efectiv, fiind astfel respectată garanția constituțională a accesului liber la justiție. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură instituite de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate sunt o expresie a regulii generale cuprinse la art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia împotriva încheierilor premergătoare se poate face apel odată cu fondul, cu excepția cazurilor când legea dispune altfel, fiind astfel asigurată soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și împiedicându-se prelungirea excesivă a procedurii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 24.720/211/2017, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liliana Gabriela Conea și Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei încheieri a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care instanța a admis cererea de conexare. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă accesul liber la justiție prin reglementarea faptului că încheierea pronunțată asupra excepției conexității poate fi atacată cu apel numai odată cu fondul. În acest mod, calea de atac poate fi exercitată după ce încheierea și-a produs efectele, respectiv după ce atât dosarul la care se face conexarea, cât și dosarul conexat sunt soluționate pe fond. Prin urmare, părțile nu au acces liber la justiție manifestat prin exercitarea unei căi de atac efective și imediate, acest drept transformându-se într-unul teoretic și iluzoriu. Se mai arată că reglementarea criticată încalcă și golește de conținut dreptul părților interesate de a exercita o cale de atac efectivă, fiind astfel încălcat și art. 129 din Constituție. … 8.Dispoziția legală criticată generează și o inechitate profundă, întrucât sancționează, în cazul admiterii apelului formulat împotriva încheierii pronunțate asupra excepției conexității, judecătorul care a soluționat fondul dosarului la care s-a făcut conexarea, și nu judecătorul care a pronunțat efectiv încheierea atacată. … 9.Totodată, subliniază faptul că prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016 Curtea a analizat dispozițiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă prin raportare la dreptul la un proces echitabil, spre deosebire de prezenta cauză, în care criticile de neconstituționalitate sunt formulate prin raportare la art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. … 10.Tribunalul Cluj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, prevederile legale criticate fiind reglementate în scopul evitării prelungirii excesive a duratei procesului. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților autoarelor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Excepția conexității poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunța asupra excepției. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.“. … 15.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, Curtea a reținut, în esență, paragrafele 18-21, că din modul de reglementare a excepției conexității rezultă că aceasta nu pune în discuție fondul dreptului, ci se referă la modul de desfășurare a procesului, conexitatea fiind, astfel cum reiese din dispozițiile alin. (1) al art. 139 din Codul de procedură civilă, o măsură de bună administrare a justiției, asupra căreia instanțele judecătorești pot aprecia în vederea evitării pronunțării unor hotărâri contradictorii. Astfel, în pofida conexării, cauzele nu își pierd individualitatea, ele urmând, doar, să fie soluționate împreună, proces în cadrul căruia părțile își pot realiza drepturile și pretențiile, la fel ca în cazul în care pricinile ar fi fost judecate separat. … 17.Curtea a mai reținut că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ și de art. 129, potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. … 18.Astfel, dispozițiile legale referitoare la excepția conexității, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunțată asupra excepției conexității poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel“, prin care se împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului și se contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. … 19.Curtea a mai reținut că dispozițiile procedurale referitoare la posibilitatea atacării încheierii pronunțate asupra excepției conexității nu contravin în niciun fel dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate asupra excepției conexității odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și al soluționării căilor de atac. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru aceleași considerente, Curtea nu poate reține nici încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție.  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Gabriela Conea și Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, în Dosarul nr. 24.720/211/2017 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește