DECIZIA nr. 586 din 21 septembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 967 din 6 decembrie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ActulREFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 164
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 1REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 3REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 4REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 5REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 8REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 8REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 9REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 9REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 821 09/11/2006
ART. 12REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 795 17/11/2015
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 234 09/03/2010
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 813 19/05/2009
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 821 09/11/2006
ART. 14REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 18REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 6
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 28
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 6
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 7
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 20
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 8
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 8
ART. 21REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 22REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001
ART. 23REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 5
ART. 23REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 8
ART. 24REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 26
ART. 24REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 26REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 27REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 28REFERIRE LAHOTĂRÂRE 1375 17/12/2015
ART. 28REFERIRE LAREGULAMENT 17/12/2015 ART. 64
ART. 28REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 28REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 29REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 29REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 30REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 30REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 795 17/11/2015
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 108 02/04/2002
ART. 32REFERIRE LAOUG 13 06/03/2013 ART. 2
ART. 32REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 33REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 33REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 34REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 34REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 35REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 348 27/06/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 271 22/04/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 131 07/03/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 14 19/07/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 17 15/01/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 365 28/05/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 303 08/05/2018





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Irina-Loredana Gulie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, a sintagmei „la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163“ cuprinsă în art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) coroborate cu sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“ cuprinsă în art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Emanuel Cristian în Dosarul nr. 8.045/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.695D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 respectă condițiile de calitate a legii, prevăzând posibilitatea oricărei persoane interesate de a contesta deciziile Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal la instanța de contencios administrativ competentă. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 1.038 din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.045/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, a sintagmei „la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163“ cuprinsă în art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) coroborate cu sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“ cuprinsă în art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Emanuel Cristian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind obligarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal la începerea investigaților și aplicarea dispozițiilor legale, conform sesizării referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către o unitate bancară.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, deoarece nu stabilesc împotriva cărei decizii emise de autoritatea de supraveghere se poate formula contestație, în acest mod fiind încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi, dreptul de acces liber la justiție, precum și dispozițiile art. 148 din Legea fundamentală. Se mai susține că textul de lege criticat a transpus în mod defectuos Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995, ceea ce determină inopozabilitatea prevederii legale criticate față de operator și față de persoana vizată.6.Se mai susține că prevederile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale dacă se interpretează în sensul în care comunicarea citațiilor sau a oricăror acte de procedură prin poștă/curier se poate face fără scrisoare recomandată, fără conținut declarat și fără confirmare de primire, respectiv dacă se pot transmite prin poștă/curier, în condițiile art. 154 alin. (2) din cod. De asemenea se arată că aceste prevederi legale sunt neconstituționale dacă se interpretează că funcționarul poștal poate îndeplini și procedura prevăzută de art. 163 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care, în opinia autorului excepției, este reglementată exclusiv pentru a fi adusă la îndeplinire de către agenții procedurali ai instanței.7.Se mai susține că prevederile art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale dacă se interpretează în sensul în care și funcționarul poștal poate îndeplini actele procedurale reglementate prin aceste dispoziții legale, respectiv depunerea citației în cutia poștală, afișarea înștiințării prevăzute în art. 163 din același cod sau înmânarea citației și altor persoane decât destinatarul, în condițiile în care art. 165 pct. 2 din Codul de procedură civilă nu reglementează în mod expres aceste atribuții ale funcționarului poștal. Mai mult, prevederile art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora procedura se socotește îndeplinită la data redactării procesului-verbal prevăzut de art. 164 din același cod, „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“, sunt de natură a afecta dreptul la un proces echitabil.8.Se mai susține că prevederile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu sunt corelate cu cele ale art. 165 pct. 2 din același cod, în sensul în care, deși acest din urmă text legal statuează în mod explicit care sunt atribuțiile funcționarului poștal, în practica instanțelor de judecată se consideră legal îndeplinită o procedură de citare în care funcționarul poștal a îndeplinit atribuții exclusive ale agenților procedurali ai instanțelor, respectiv depunerea citațiilor și a actelor de procedură la cutia poștală, atunci când partea a refuzat să primească corespondența.9.Se mai arată că actele de procedură conțin date cu caracter personal, astfel încât transmiterea acestora trebuie să îndeplinească caracteristicile de confidențialitate și securitate a prelucrărilor de date reglementate de Legea nr. 677/2001, iar Codul de procedură civilă nu poate conferi atribuții în acest sens funcționarilor poștali.10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 respectă condițiile de calitate a legii, întrucât instituie posibilitatea ca orice persoană ce intră sub incidența textului să conteste deciziile autorității de supraveghere la instanța de contencios administrativ competentă și nu creează situații care să impieteze asupra dreptului persoanei interesate de a se adresa instanței de judecată, astfel că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție care consacră accesul liber la justiție. Nu pot fi reținute nici criticile cu privire la transpunerea necorespunzătoare a Directivei 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, întrucât norma prevăzută la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 conferă eficiență dispozițiilor de ansamblu din actul comunitar invocat. Invocă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precum și Decizia nr. 821 din 9 noiembrie 2006.13.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (4), art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) și art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă se apreciază că, așa cum s-a arătat în doctrină, aduc mai multă rigoare, celeritate și mai mare siguranță în primirea citației sau înștiințarea celui interesat cu privire la actul de procedură care a făcut obiectul comunicării, fiind de natură să protejeze dreptul persoanei la respectarea vieții private. Procedura comunicării actelor de procedură s-a îmbunătățit prin rigoare și responsabilizarea agenților procedurali, iar formele procedurale justifică și sprijină prezumția legală relativă privind considerarea citației ca fiind „comunicată“ la expirarea termenelor prevăzute de art. 163 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură civilă, a căror certitudine de dovadă este asigurată prin forța probantă legală a actelor de procedură în discuție, caracterizată prin dovada deplină, până la înscrierea în fals, în limitele prevăzute de art. 163 alin. (5) din același cod.14.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, își menține punctul de vedere reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 821 din 9 noiembrie 2006. Se mai apreciază că dispozițiile procesuale criticate care reglementează procedura de comunicare a citațiilor prin poștă, cu scrisoare recomandată, precum și comunicarea prin afișare dacă destinatarul refuză să primească citația, caz în care agentul o va depune în cutia poștală, iar în lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare, nu contravin prevederilor constituționale referitoare la liberul acces la justiție. Astfel, comunicarea prin afișare se realizează numai în situațiile în care destinatarul, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citația, rațiunea reglementării fiind aceea de a preveni tergiversarea soluționării cauzei prin crearea unei permanente lipse de procedură, de natură să afecteze esențial imperativele caracterului echitabil și termenului rezonabil în derularea procesului. Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la procedura citării prin afișare, concretizată în deciziile nr. 813 din 19 mai 2009, nr. 234 din 9 martie 2010 sau nr. 795 din 17 noiembrie 2015.15.Totodată se apreciază că dispozițiile legale criticate contribuie la protejarea dreptului persoanei la respectarea vieții private, de vreme ce documentul afișat nu-l mai reprezintă însăși citația, ci o înștiințare care cuprinde elemente suficiente de identificare a destinatarului, a celui care a făcut înștiințarea, a dosarului la care se referă actul procedural, a locului de unde și a datei până la care poate fi ridicată citația, precum și mențiunea referitoare la consecințele procedurale ale neprezentării pentru comunicare. Înștiințarea completată de agentul procedural are valoare de act autentic cu privire la situațiile verificate și atestate nemijlocit de către agent. De asemenea, asupra împrejurărilor care au determinat citarea prin depunerea citației în cutia poștală ori prin afișarea înștiințării, agentul procedural va întocmi un proces-verbal care face dovada, până la înscrierea în fals, cu privire la cele constatate. Astfel, reglementarea contribuie la consolidarea prezumției legale relative referitoare la comunicarea citației și nu contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) sau art. 148 alin. (2) din Constituție.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, a sintagmei „la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163“ cuprinsă în art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) coroborate cu sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“ cuprinsă în art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001:(1)Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Soluția este definitivă și irevocabilă.– Art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă: (4)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163.Prevederile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă fac referire la art. 154 alin. (1) din același cod, potrivit cărora: (1)Comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul.– Art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) din Codul de procedură civilă: (3)Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală. (…)(6)Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența.– Art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă: Procedura se socotește îndeplinită:1.la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal;19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 6 alin. (1) privind dreptul la identitate al persoanelor aparținând minorităților naționale, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 26 – Viața intimă, familială și privată, art. 28 – Secretul corespondenței, art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curții Constituționale și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană.20.De asemenea sunt invocate Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 281 din 23 noiembrie 1995, art. 7 – Respectarea vieții private și de familie, art. 8 – Protecția datelor cu caracter personal, art. 20 – Egalitatea în fața legii și art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în privința prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, autorul acesteia susține că sunt lipsite de claritate și previzibilitate deoarece nu stabilesc împotriva cărei decizii emise de autoritatea de supraveghere se poate formula contestație.22.Analizând actul normativ criticat, din perspectiva aspectelor relevate în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 677/2001 este o transpunere în planul legislației naționale a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 281 din 23 noiembrie 1995, și are drept scop garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal efectuate, prin mijloace automate sau prin alte mijloace și care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidență. În sensul legii, „operatorul de date cu caracter personal“ este orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, care stabilește scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sau care este desemnată ca operator în temeiul unui act normativ.23.Din punctul de vedere care interesează prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea reține că, în temeiul art. 8 din Legea nr. 677/2001, prelucrarea oricăror date cu caracter personal având funcție de identificare de aplicabilitate generală se poate realiza, prin excepție de la condițiile de legitimitate în prelucrarea datelor reglementate de art. 5 din același act normativ, în lipsa consimțământului expres și neechivoc al persoanei vizate, însă numai dacă prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală. Supravegherea și controlul prelucrărilor de date cu caracter personal se face de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, cu atribuții în controlul legalității oricăror prelucrări de date cu caracter personal. În acest sens, autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidență al prelucrărilor de date, notificate de operatori în conformitate cu art. 22 din actul normativ criticat, iar persoanele ale căror date fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la Autoritatea națională. Dacă plângerea este găsită întemeiată, aceasta poate dispune, prin decizie motivată, care se comunică părților interesate, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate și poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acțiuni în justiție. De asemenea, în mod alternativ față de posibilitatea adresării unei plângeri către autoritatea de supraveghere, persoana vizată de prelucrările de date se poate adresa direct instanței de judecată. În acest sens, art. 25 alin. (2) prevede că(2)Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiție, având același obiect și aceleași părți, a fost introdusă anterior.24.Contestarea deciziilor autorității de supraveghere se poate face de către operator sau persoana vizată, prin formularea unei contestații, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă. Prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, textul de lege criticat în prezenta cauză, dispun în mod neechivoc în legătură cu faptul că o contestație în justiție se poate formula „împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere“, astfel încât, contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că formula redacțională a textului de lege criticat îndeplinește în mod obiectiv cerințele de calitate ale legii, una dintre componentele principiului securității juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, în temeiul textului de lege criticat, persoana vizată de orice prelucrare de date cu caracter personal care intră sub incidența Legii nr. 677/2001, sau, respectiv, operatorul de date, poate contesta în justiție orice decizie a autorității de supraveghere, adoptată în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, potrivit căruia, autoritatea de supraveghere exercită, între altele, următoarele atribuții: primește și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anunțând operatorului rezultatele controlului prealabil; autorizează prelucrările de date în situațiile prevăzute de lege; poate dispune, în cazul în care constată încălcarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate; primește și soluționează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice și comunică soluția dată ori, după caz, diligențele depuse; efectuează investigații din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări.25.Pentru aceste considerente, Curtea constată că nu pot fi reținute susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate.26.Autorul excepției de neconstituționalitate invocă și neconstituționalitatea prevederilor art. 154 alin. (4), art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) și art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, arătând, în esență, că, în cazul în care citarea sau comunicarea actelor de procedură se face prin poștă, funcționarul poștal nu poate îndeplini și operațiuni procedurale care sunt prevăzute în mod expres pentru agenții procedurali ai instanței de judecată, respectiv depunerea citației în cutia poștală, afișarea înștiințării prevăzute în art. 163 din același cod sau înmânarea citației și altor persoane decât destinatarul. Se mai arată că actele de procedură conțin date cu caracter personal, astfel încât transmiterea acestora trebuie să îndeplinească caracteristicile de confidențialitate și securitate, iar Codul de procedură civilă nu poate conferi atribuții în acest sens funcționarilor poștali.27.Analizând prevederile legale criticate, Curtea reține că acestea sunt cuprinse în Cartea I – Dispoziții generale, Titlul IV – Actele de procedură, Capitolul II – Citarea și comunicarea actelor de procedură din Codul de procedură civilă. În vederea asigurării contradictorialității procesului civil și respectării dreptului de apărare al părților, legiuitorul a reglementat, astfel, în mod distinct, citarea părților, înțeleasă ca actul procedural prin care se transmite citația ce înștiințează partea de existența unui proces, cât și, într-un sens mai larg, comunicarea oricăror acte de procedură care trebuie aduse la cunoștința participanților la proces.28.În ceea ce privește modalitatea de comunicare, regula este cea stabilită de art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul în care comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se face din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin oricare alt salariat al acesteia, precum și ai altor instanțe în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul. În mod subsidiar comunicării prin agenții procedurali ai instanțelor, prin urmare numai atunci când această modalitate nu este posibilă, art. 154 alin. (4) reglementează comunicarea prin poștă sau servicii de curierat rapid, potrivit art. 154 alin. (5), cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează, de asemenea, ca și în cazul citării prin agenții procedurali ai instanțelor, dovada de înmânare/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163. Textul de lege nu definește cazul de imposibilitate a comunicării prin agenți procedurali, însă, având în vedere că, potrivit art. 64 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, agentul procedural al instanței comunică actele procedurale persoanelor din localitatea unde se află sediul instanței – fie instanța emitentă a actului de comunicat, fie instanța solicitată să efectueze comunicarea în condițiile art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar numai în cazuri urgente și când dotarea instanțelor permite, comunicarea se poate realiza și în alte localități, rezultă că, în localitățile unde nu există instanțe, comunicarea se face, de regulă, prin intermediul funcționarilor poștali.29.Prin urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea reține că premisa de la care pornește în analiza prezentei excepții de neconstituționalitate este aceea că, în temeiul art. 154 alin. (1) coroborat cu art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se face, de regulă, prin agenții procedurali ai instanțelor, și, în mod subsidiar, prin funcționarii poștali/servicii de curierat rapid. Principala modalitate de citare și comunicare a actelor de procedură se realizează prin înmânarea personală a actului comunicat, direct destinatarului sau unei persoane care îl reprezintă, prin agentul procedural al instanței, [art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă], prin salariatul primăriei căreia i se lasă corespondența de la instanță [în condițiile art. 163 alin. (3) lit. f) teza a doua și art. 163 alin. (10)], prin funcționarul poștal [art. 154 alin. (4)] sau prin executorul judecătoresc/serviciul de curierat rapid [art. 154 alin. (5)]. În acest scop, instanța întocmește actul de comunicat (citație sau alt act de procedură), pe care îl introduce în plic închis, cu mențiunea „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE.“, și căruia îi atașează formularul-dovadă de înmânare/procesul-verbal, precum și înștiințarea prevăzută la art. 163.30.În continuare, analizând prevederile art. 163 din Codul de procedură civilă – Procedura de comunicare, Curtea reține că citația/orice act de procedură se înmânează personal destinatarului, care va semna dovada de înmânare certificată de „agentul însărcinat cu înmânarea“. Curtea reține că, în acest caz, legea nu distinge în sensul că agentul însărcinat cu înmânarea este agentul procedural al instanței, astfel încât, așa cum s-a reținut anterior, acesta poate fi și funcționarul poștal, în condițiile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În cazul în care destinatarul primește citația, dar refuză/nu poate semna dovada de înmânare, agentul întocmește un proces-verbal în care arată aceste împrejurări. Dacă destinatarul refuză chiar primirea citației, agentul o depune în cutia poștală sau, în lipsa acesteia, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare, prin care îi aduce la cunoștință că, după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afișarea înștiințării, sau nu mai puțin de 3 zile, în cazuri urgente, destinatarul trebuie să se prezinte fie la sediul instanței de judecată care a emis citația, dacă aceasta își are sediul în aceeași localitate cu a destinatarului, fie la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul destinatarul, pentru a i se comunica citația. De asemenea, odată cu afișarea înștiințării, agentul întocmește un proces-verbal în care consemnează refuzul de primire a citației. Potrivit art. 163 alin. (5) și art. 164 alin. (4) coroborate cu art. 269 și 270 din Codul de procedură civilă, procesul-verbal întocmit de agent asupra împrejurărilor care au determinat citarea prin depunerea citației în cutia poștală ori prin afișarea înștiințării are valoare de act autentic cu privire la situațiile verificate și atestate nemijlocit de către acesta și face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele constatate. Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu/reședință/sediu, agentul îi înmânează citația/actul de procedură unei persoane majore din familie/care locuiește împreună cu acesta/care îi primește corespondența în mod obișnuit sau administratorului/portarului în cazul unui hotel/unei clădiri cu mai multe apartamente, întocmind un proces-verbal cu privire la această împrejurare, cu arătarea identității primitorului. Dacă persoanele menționate lipsesc sau dacă, deși prezente, refuză să primească actul, agentul va lăsa citația în cutia poștală sau va afișa înștiințarea prevăzută de art. 163, cu toate consecințele prevăzute de acest text de lege [art. 163 alin. (6)-(9) din același cod]. 31.Prin urmare, Curtea reține că, în toate cazurile de refuz de primire sau de lipsă a destinatarului/altor persoane care pot primi corespondența, legiuitorul a reglementat posibilitatea afișării unei înștiințări a părții despre posibilitatea de a-și ridica personal citația, sub sancțiunea operării prezumției relative de comunicare, dacă destinatarul nu și-a ridicat actul de la instanța emitentă sau de la primărie, în termenul prescris de lege. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în aceste cazuri, afișarea are în vedere „o situație cu caracter de excepție și urmărește să prevină și să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să determine tergiversarea soluționării cauzei, pe calea menținerii cu rea-credință a unei permanente lipse de procedură.“ (Decizia nr. 108 din 2 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 31 mai 2002). De asemenea, în acest caz, afișarea „contribuie la protejarea dreptului persoanei la respectarea vieții private, de vreme ce documentul afișat nu-l mai reprezintă însăși citația, ci o înștiințare care cuprinde elemente suficiente de identificare a destinatarului, a celui care a făcut înștiințarea, a dosarului la care se referă actul procedural, a locului de unde și a datei până la care poate fi ridicată citația, precum și mențiunea referitoare la consecințele procedurale ale neprezentării pentru comunicare.“ (Decizia nr. 795 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 20 ianuarie 2016). Ori de câte ori se afișează înștiințarea, agentul trebuie să depună citația și procesul-verbal respectiv la sediul instanței care a emis actul ori la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul destinatarul, dacă în localitate nu există instanță. În acest ultim caz, funcționarul anume desemnat din cadrul primăriei înaintează instanței emitente dovada de înmânare semnată de destinatar, procesul-verbal întocmit de agent sau, după caz, dacă destinatarul nu se prezintă să ridice corespondența, procesul-verbal întocmit cu această ocazie.32.Așa cum s-a reținut anterior, în mod subsidiar comunicării prin agentul procedural al instanței, legiuitorul a reglementat comunicarea prin poștă/curierat rapid, numai în cazurile în care prima modalitate nu este posibilă. În acest sens, agentul poștal sau curierul va proceda conform art. 163 din cod, iar actul de comunicat este transmis în plic închis, purtând mențiunea specifică „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE.“ , cu corectivul că este vorba de o transmitere prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, noțiuni detaliate în mod specific prin art. 2 pct. 18 și 19 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 15 martie 2013. Așadar, contrar susținerilor autorului excepției, Curtea reține că, în acest caz, comunicarea actului de procedură prin poștă se face tot în condițiile unui plic închis, ce poartă mențiunea specifică, trimiterea beneficiind de garanții suplimentare de siguranță și confidențialitate, specifice reglementărilor legale în materia serviciilor poștale.33.Având în vedere că actul normativ criticat conține două referiri exprese la comunicarea prin poștă/curierat rapid, respectiv art. 154 alin. (4) și, respectiv, art. 165 pct. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia procedura se socotește îndeplinită la data semnării de către parte a confirmării de primire ori a consemnării de către funcționarul poștal/curier a refuzului de a primi corespondența, autorul excepției consideră că, în acest caz, nefiind reglementată în mod expres, nu poate fi aplicată procedura afișării înștiințării, cu toate consecințele reglementate de art. 163 din același cod, astfel cum au fost prezentate anterior.34.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că nereglementarea expresă a posibilității funcționarului poștal de a lăsa corespondența la sediul primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul/reședința/sediul destinatarul, în situația în care acesta refuză să primească corespondența și nu are cutie poștală, nu poate fi interpretat în sensul că funcționarul poștal nu poate îndeplini această atribuție procedurală. În virtutea principiului de drept potrivit căruia norma juridică trebuie interpretată în sensul în care produce efecte juridice, aceste prevederi legale nu trebuie privite în mod singular, ci trebuie coroborate cu întreaga reglementare a procedurii de comunicare, cuprinsă în art. 163 și art. 164, astfel încât, în temeiul competenței reglementate în mod expres prin art. 154 alin. (4), funcționarul poștal este îndreptățit să îndeplinească în mod corelativ atribuțiile agentului procedural, atunci când comunicarea se face prin poștă.35.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“, din motivarea excepției de neconstituționalitate se poate deduce că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că legea prezumă îndeplinirea procedurii de citare, indiferent de faptul primirii personale de către parte a actelor comunicate. 36.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, în contextul realității sociale care vizează faptul că, de regulă, destinatarul nu se află la domiciliu/reședință în timpul programului de lucru al agentului procedural/funcționarului poștal, având propriul său program de lucru, obligatoriu, la rândul său, este rezonabilă prezumția instituită de legiuitor, în vederea evitării perpetuării unei neregularități procedurale în materia citării și a comunicării actelor de procedură. Mai mult, din întreaga reglementare a procedurii aplicabile în cazul în care destinatarul nu poate primi personal corespondența, respectiv lipsesc și persoanele majore din familie/care conviețuiesc cu destinatarul/care îi primesc în mod obișnuit corespondența, reiese preocuparea legiuitorului de a asigura protejarea dreptului persoanei la respectarea vieții private, prin asigurarea confidențialității actelor comunicate, având în vedere că nu se procedează la afișarea a însuși actului procedural de comunicat, ci a unei înștiințări, care indică destinatarului că trebuie să se prezinte, personal, la sediul instanței sau al primăriei din raza de domiciliu/reședință, după caz, pentru comunicare.37.Față de toate aceste considerente, Curtea reține că realizarea comunicării actelor de procedură, în mod subsidiar, și prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat rapid dă eficiență necesității de a cunoaște existența procesului, a actelor procedurale și a poziției procesuale a celorlalte părți. În acest mod, această modalitate de comunicare nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale invocate de autorul excepției, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea eficientă a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, garanții ale dreptului la un proces echitabil, în deplină concordanță cu art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție, referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emanuel Cristian în Dosarul nr. 8.045/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, a sintagmei „la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163“ cuprinsă în art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) coroborate cu sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“ cuprinsă în art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x