DECIZIA nr. 585 din 23 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Opereta din București, în numele mai multor membri, în Dosarul nr. 17.927/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 302D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.443D/2019, nr. 2.336D/2019, nr. 2.356D/2019, nr. 2.413D/2019 și nr. 3.234D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Călin Petru Cotor și alții în Dosarul nr. 5.461/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal – veche, de Cornel Gherman și alții în Dosarul nr. 1.036/90/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Aura Ciobănel în Dosarul nr. 2.163/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Zoe Grasu în Dosarul nr. 2.162/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Ionica Livia Vasile în Dosarul nr. 1.912/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.443D/2019, nr. 2.336D/2019, nr. 2.356D/2019, nr. 2.413D/2019 și nr. 3.234D/2019 la Dosarul nr. 302D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.927/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Opereta din București, în numele mai multor membri, într-o cauză privind drepturi bănești, în contradictoriu cu angajatorul Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian“.  … 8.Prin Încheierea din 10 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.461/2/2018, și prin Sentința civilă nr. 604 din 18 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.912/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Petru Călin Cotor și alții cu prilejul soluționării unei acțiuni având ca obiect anularea unui act administrativ formulate împotriva Curții de Apel Cluj, respectiv de Ionica Livia Vasile cu ocazia soluționării unei acțiuni având ca obiect anularea unui act administrativ formulate împotriva Colegiului de conducere al Curții de Apel Galați. … 9.Prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.036/90/2018, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Cornel Gherman și alții într-o cauză referitoare la drepturi bănești, în contradictoriu cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Vâlcea.  … 10.Prin Decizia civilă nr. 680/CA din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.163/118/2018, și Decizia civilă nr. 679/CA din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.162/118/2018, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Aura Ciobănel și Zoe Grasu în cadrul unui litigiu privind funcționari publici, în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate Constanța și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.  … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia, care fac parte din categorii socioprofesionale diferite, formulează critici similare. Astfel, susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu clarifică dacă se aplică și celor care au avut deja în decembrie 2017 salariul de bază mai mare decât cel stabilit pentru anul 2022 prin grilele din anexele legii, fără să fi fost aplicată majorarea de 25% de la data de 1 ianuarie 2018, prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, susțin că reglementarea criticată nu este clară nici din perspectiva celor afirmate de legiuitor în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017 referitor la creșterea salariilor, în condițiile în care are drept efect diminuarea acestora.  … 12.Totodată, autorii excepției consideră că prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție sunt încălcate și pentru că măsura reducerii salariilor bugetarilor prin plafonare echivalează, practic, cu instituirea indirectă a unui nou impozit ce excedează sferei impozitelor reglementate de Codul fiscal.  … 13.Autorii excepției susțin că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, contravenind prevederilor art. 16 din Constituție. Criticile sunt formulate din perspectiva categoriei socioprofesionale din care autorii fac parte. Astfel, aceștia au arătat că, deși majoritatea categoriilor de personal au beneficiat de o majorare a salariului de bază cu 25%, păstrându-și astfel salariile nete și/sau brute avute în luna decembrie 2017, membrilor Sindicatului Opereta le-a fost refuzată acordarea majorării salariului de bază cu 25%, sens în care, începând cu luna ianuarie 2018, aceștia au beneficiat de un salariu net/brut diminuat considerabil față de cel deținut în luna decembrie 2017. De asemenea, arată că, deși Legea-cadru nr. 153/2017 stipulează în mod clar că salariile de bază prevăzute în anexele la lege se vor aplica doar începând cu anul 2022, membrilor de sindicat le-a fost aplicat salariul de bază regăsit în anexa la lege începând cu luna ianuarie 2018. … 14.Călin Petru Cotor și ceilalți autori ai excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții Constituționale nr. 1.443D/2019 susțin că discriminarea constă în faptul că angajatorul, respectiv Curtea de Apel Cluj, le-a diminuat salariile începând cu luna ianuarie 2018, în timp ce altor angajați le-a crescut salariile, neexistând nicio justificare obiectivă și rezonabilă pentru acest tratament arbitrar.  … 15.Cornel Gherman și ceilalți autori ai excepției din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.336D/2019 consideră că sunt discriminați, întrucât funcționarii publici angajați în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Vâlcea sunt salarizați diferit față de funcționarii publici angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură de la nivel central.  … 16.Aura Ciobănel, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.356D/2019, susține că aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 are în vedere reducerea salariilor numai pentru unii funcționari din sectorul bugetar, ceea ce determină o discriminare evidentă între persoanele angajate în sectorul public și cel privat, fără a exista o „justificare rezonabilă și obiectivă“. Totodată, reglementarea creează un tratament diferențiat și între funcționarii aceleiași instituții, în sensul în care funcționarii publici cu funcții de conducere și de control din cadrul caselor de asigurări de sănătate au salariile diminuate, în timp ce funcționarii publici care ocupă funcții de execuție din cadrul aceleiași instituții se bucură de majorarea drepturilor salariale.  … 17.Critici similare sunt invocate și de Zoe Grasu în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.413D/2019. … 18.Ionica Livia Vasile, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.234D/2019, susține că este discriminatorie stabilirea salariilor pentru specialiștii IT din instanțe la o valoare mult sub salariile prevăzute pentru specialiștii IT din parchete, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aspect care, prin aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 asupra salariilor în plată ale specialiștilor IT din instanțe, a determinat diminuarea cu aproximativ 40% a salariilor aflate în plată doar pentru specialiștii IT din instanțe. Întrucât salariile specialiștilor IT din instanțe, care sunt considerați personal auxiliar al instanțelor, depășesc salariile prevăzute în anexă pentru anul 2022, a devenit incident art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, sens în care salariile specialiștilor IT au fost stabilite la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022 și suplimentar acestora nu li s-a mai aplicat nicio majorare de 25% acordată tuturor bugetarilor pentru eliminarea efectelor transferului de contribuții de la angajator la angajat. Specialiștii IT din parchete, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit unor grile de salarizare diferite, salariile acestora nedepășind nivelul prevăzut pentru anul 2022, astfel că nu le-au fost aplicate dispozițiile de lege criticate ca neconstituționale și li s-a aplicat și majorarea de 25% pentru compensarea transferului de contribuții. … 19.În opinia autorilor excepției, diminuarea salariilor ca efect al aplicării dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 aduce atingere dreptului la muncă, dreptului de proprietate și dreptului la un nivel de trai decent, încălcându-se prevederile constituționale ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Consideră că situația economică nu justifică diminuarea drepturilor salariale.  … 20.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei, fără privilegii sau discriminări.  … 21.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche, în Dosarul nr. 5.461/2/2018, se pronunță doar cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. În Dosarul nr. 1.912/2/2019, instanța de judecată apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură să încalce prevederile constituționale invocate de autorii excepției.  … 22.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că funcționarii publici de la nivel teritorial se află într-o situație diferită de cea a funcționarilor publici de la nivel central, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat. Mai arată că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevăd derogări în ceea ce îi privește pe funcționarii publici, după cum aceștia funcționează la nivel teritorial sau central, aplicabilitatea textului legal fiind determinată de plafonul salarial stabilit pentru anul 2022. Referitor la criticile privind restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, instanța constată că art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 este o normă de aplicare în timp a legii. Așadar, nu este vorba despre o restrângere adusă dreptului de proprietate constând în salariul corespunzător funcției publice deținute, ci de respectarea etapelor stabilite pentru creșterile salariale acordate de lege. Prin urmare, nu este necesară analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție pentru restrângerea unui drept, în condițiile în care nu este vorba de o restrângere de drepturi, ci de corecta acordare a drepturilor salariale în etapele prevăzute de lege.  … 23.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 53 din Constituție. De asemenea, arată că textul de lege criticat suferă din punctul de vedere al preciziei legislative, venind în contradicție cu alte prevederi din Legea-cadru nr. 153/2017. Deși politica bugetară în ceea ce privește cheltuielile salariale nu poate fi pusă în discuție, Guvernul fiind îndreptățit să limiteze creșterile salariale suportate din bugetul de stat sau bugetele locale, textul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează doar ipoteza în care măririle de salarii acordate în tranșe începând cu anul 2018 ar duce la o majorare a salariului peste limita stabilită pentru anul 2022. Textul nu face nicio referire la situația în care salariul aflat în plată anterior anului 2018 era deja mai mare decât limita stabilită pentru anul 2022 sau la situația în care majorarea cu prima tranșă (25%), limitată însă la nivelul anului 2022, dublată de transferarea obligației de plată a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, are ca rezultat un salariu diminuat. Amintește că dispozițiile art. 38 alin. (3) vorbesc de „acordarea creșterilor salariale“ și consideră că intenția legiuitorului nu a fost niciun moment aceea de a diminua unele salarii ale bugetarilor, aspect care rezultă cu claritate din dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Arată că diminuarea salariului nu are nicio motivare economică, politică sau de altă natură, iar măsura nu respectă un raport rezonabil de proporționalitate, în contextul în care orice ingerință într-un drept patrimonial câștigat – salariul de bază lunar în plată – trebuie să păstreze un echilibru just între cerințele de interes general și cele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului. … 24.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, potrivit cărora: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ … 28.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 referitor la proprietate, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2) privind contribuțiile financiare, art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia și art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietății. De asemenea, invocă art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea discriminării și art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție, privind interzicerea generală a discriminării. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a constatat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, al soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătite din fonduri publice (Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020). … 30.Curtea a reiterat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). … 31.De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat și a amintit că în același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. … 32.Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului (Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020). … 33.Referitor la invocarea principiului securității juridice, care rezultă din dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, și a dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificația încălcării dispozițiilor Legii fundamentale și convenționale invocate (Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, antereferită). … 34.Cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituție privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a reținut că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare al societății la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieții, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil. În același timp, obligația statului de a asigura un trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, față de toți cetățenii săi, indiferent de ipostaza juridică în care se află aceștia. Or, măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente, neputându-se reține o afectare a nivelului de trai decent contrară Constituției (Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, antereferită, paragraful 44). … 35.În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, și art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, potrivit căruia „Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017“. … 36.Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare (Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, antereferită). … 37.Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, soluția legislativă înscriindu-se în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Faptul că, prin aplicarea regulii plafonării la nivelul anului 2022 a drepturilor salariale, anumite categorii de personal plătit din fonduri publice ajung în situații apreciate ca defavorabile, în raport cu alte categorii de personal ale căror venituri cresc, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea prevederilor art. 38 alin. (6) din lege, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii sunt diferite. Situația obiectiv diferită a diverselor categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică, așadar, un tratament juridic diferit (Decizia nr. 106 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 7 mai 2021). … 38.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 39.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Opereta din București, în numele mai multor membri, în Dosarul nr. 17.927/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Călin Petru Cotor și alții în Dosarul nr. 5.461/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal – veche, de Cornel Gherman și alții în Dosarul nr. 1.036/90/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Aura Ciobănel în Dosarul nr. 2.163/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Zoe Grasu în Dosarul nr. 2.162/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Ionica Livia Vasile în Dosarul nr. 1.912/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește