DECIZIA nr. 585 din 14 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, excepție ridicată de Antonie Ciocioc în Dosarul nr. 2.668/63/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 858D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată. Dosarul a fost amânat la primul termen de judecată din data de 11 iunie 2020, pentru refacerea procedurii de citare cu autorul excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, criticile întemeiate pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție nu se susțin, având în vedere că normele criticate sunt clare și precise, putând fi înțelese de către destinatarii acestora. În mod similar, nu se susțin nici criticile întemeiate pe art. 47 și 73 din Constituție, fiind reglementată doar valoarea punctului de pensie, nu și condițiile de ieșire la pensie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.668/63/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepția a fost ridicată de Antonie Ciocioc, apelant într-o cauză având ca obiect indexarea pensiei conform art. 102 din Legea nr. 263/2010. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că cei 2 indicatori prevăzuți de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“, au valori pozitive, nefiind aplicabile prevederile art. 102 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, „(3) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (2) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. (4) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (2) au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie“. … 7.Se încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, care instituie obligația ca regimul general privind protecția socială, în care se include, potrivit acestuia, și noțiunea de pensii, să fie reglementat prin lege organică, deoarece prevederile art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010, lege organică, au fost modificate prin ordonanță de urgență, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017, și lege ordinară, respectiv Legea nr. 3/2018. Întrucât legile organice au prioritate față de legile ordinare, legile de aprobare a ordonanțelor de urgență și față de ordonanțele de urgență, instanța de judecată ar trebui să aplice cu prioritate art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010. … 8.Autorul mai arată că, în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017, se încalcă și prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece, potrivit avizului negativ al Consiliului Economic și Social, urgența nu se justifică, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2018.  … 9.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile criticate sunt clare și precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor și nu afectează dreptul constituțional la pensie. De asemenea, prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție nu sunt încălcate, deoarece măsurile criticate reglementează doar valoarea punctului de pensie, nu și condițiile și modalitățile de ieșire la pensie. În sfârșit, se mai arată că Guvernul a indicat elemente care vizează interesul public general de natură să satisfacă cerințele art. 115 alin. (4) din Constituție. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, și ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018. Normele criticate au următorul conținut:– Art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017: „Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei“. Potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, anterior abrogării din 12 iulie 2019, dispusă prin Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“.  … – Art. 19 din Legea nr. 3/2018 prevede că: „În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei“.  …  … 14.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general privind protecția socială și art. 115 alin. (4) privind condițiile adoptării ordonanțelor de urgență. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că punctul de pensie este o noțiune esențială pentru determinarea cuantumului pensiei în sistemul public de pensii. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. … 16.Curtea reține că anumite concepte/instituții juridice sunt greu de încadrat, în mod rigid, într-un singur domeniu, în sensul dat acestei noțiuni în art. 73 alin. (3) din Constituție. Acesta este și cazul reglementării valorii punctului de pensie care este, deopotrivă, încadrabil în domeniul protecției sociale, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituție, se reglementează numai prin lege organică, și al politicii bugetare a statului, pentru a cărui reglementare Constituția nu impune condiția adoptării unei legi organice. Prin stabilirea valorii punctului de pensie, statul acționează deopotrivă în domeniul protecției sociale și al politicii bugetare. … 17.Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea în anul respectiv a punctului de pensie, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum și opțiunea legiuitorului ca, în funcție de aceste resurse, să stabilească/modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului în domeniul protecției sociale și al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2018, lege cu caracter ordinar, nu este contrară art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituție.  … 18.În plus, Curtea reține că, potrivit art. 138 alin. (2) din Constituție, „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului“. Această dispoziție constituțională evidențiază caracterul aparte al legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat. În primul rând, doar Guvernul este cel care poate întocmi proiectul celor două bugete naționale. Într-adevăr, Constituția nu doar împuternicește, ci instituie o veritabilă îndatorire în sarcina Guvernului de a elabora proiectele celor două proiecte de bugete. Este e prerogativă intrinsec legată de natura puterii executive din cadrul oricărui stat. În al doilea rând, Guvernul elaborează anual cele două proiecte de buget. În al treilea rând, ele se supun aprobării Parlamentului. Chiar dacă rezultatul final al procedurii îl reprezintă adoptarea a două legi fără caracter organic, întrucât nicăieri în Constituție nu se stipulează necesitatea aprobării printr-o lege organică, atrage atenția particularitatea semnalată de procedura aprobării. Este o procedură distinctă de procedura standard de legiferare în care fie Guvernul inițiază proiecte de legi, fie parlamentarii ori cetățenii inițiază propuneri legislative, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție, conform căruia „Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative […]“. Nicio altă dispoziție constituțională nu predetermină cu o asemenea precizie conținutul unei legi – bugetul național și bugetul asigurărilor sociale de stat -, precum și condițiile de adoptare a acestora – în fiecare an se vor adopta două legi distincte având un asemenea obiect, la inițiativa Guvernului.  … 19.Având, deci, în vedere și natura particulară a legii prin care Parlamentul aprobă, anual, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea reține că art. 19 alin. (1) din Legea nr. 3/2018 nu este contrar art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituție.  … 20.În continuare, cu referire la presupusa încălcare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituție, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: […] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială“, Curtea reține că, așa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. … 21.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate întemeiată pe prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea observă că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2017 se menționează că „luând în considerare reglementările din Legea nr. 263/2010 […] potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime“, urmează ca „valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat“. Având în vedere acest aspect, precum și faptul că, în ceea ce privește formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuțiile constituționale și toate caracteristicile sale instituționale, cel mai îndreptățit să orienteze și să definească politica bugetară a statului, Curtea Constituțională va ține seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte Ordonanța de urgență nr. 82/2017, precum și aprecierii că reglementarea acestei situații nu mai putea fi amânată. Astfel, întrucât nu pot fi sesizate temeiuri evidente care să impună o intervenție a Curții în acest sens, se impune constatarea că prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 nu încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție.  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Antonie Ciocioc în Dosarul nr. 2.668/63/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și constată că prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește