| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Marian Enache |
– judecător |
| Mircea Ștefan Minea |
– judecător |
| Daniel Marius Morar |
– judecător |
| Mona-Maria Pivniceru |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Simona-Maya Teodoroiu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Irina-Loredana Gulie |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (3) din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Păștin în Dosarul nr. 3.280/94/2007 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.585D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.280/94/2007, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (3) din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost ridicată de Carmen Păștin într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în anularea unui contract de vânzare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, potrivit notelor scrise depuse în susținerea acesteia, se arată că „prevederile art. 29 și următoarele din Codul de procedură civilă“ sunt neconstituționale, deoarece „indiferent de stadiul și împrejurarea în care apare un incident procedural ce conduce la recuzarea unui judecător, următoarea cerere se respinge/soluționează de judecătorul recuzat“. De asemenea, potrivit susținerilor orale formulate în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională și consemnate în încheierea de sesizare, se arată că „prevederile art. 28 alin. (3) din Codul de procedură civilă din 1865 încalcă principiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cuprinse în capitolele legii nr. 1, 2 și 3, precum și principiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, capitolele 1 și 3“. … 6.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul de proprietate privată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 97 din 9 februarie 2006, nr. 280 din 28 martie 2006, nr. 183 din 2 martie 2006, nr. 691 din 17 octombrie 2006, nr. 265 din 6 martie 2008 și nr. 18 din 18 ianuarie 2011. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 28 alin. (3) din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit cărora: „(3) Pentru aceleași motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiași judecător.“ … 12.Analizând motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al acesteia îl reprezintă și dispozițiile art. 29, art. 30 alin. (1), (2) și (4), art. 31-34 și 36 din Codul de procedură civilă din 1865, referitoare la recuzare, potrivit cărora: +
Articolul 29(1)Propunerea de recuzare se va face verbal sau în scris pentru fiecare judecător în parte și înainte de începerea oricărei dezbateri.(2)Când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.(3)Judecătorul împotriva căruia e propusă recuzarea poate declara că se abține. +
Articolul 30(1)Recuzarea judecătorului se hotărăște de instanța respectivă, în alcătuirea căreia nu poate să intre cel recuzat.(2)În cazul când din pricina recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, cererea de recuzare se judecă de instanța ierarhic superioară.[…](4)Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se soluționează de instanța în fața căreia au fost formulate. +
Articolul 31(1)Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat.(2)Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.(3)În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură. +
Articolul 32(1)Încheierea asupra recuzării se citește în ședință publică.(2)Dacă recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii.(3)Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie păstrate. +
Articolul 33(1)Instanța superioară învestită cu judecarea cererii de recuzare în cazurile prevăzute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanță de același grad, în cazul când găsește că cererea de recuzare este întemeiată.(2)Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază spre judecare instanței inferioare. +
Articolul 34(1)Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.(2)Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.(3)Când instanța superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță. +
Articolul 36Dispozițiile prezentului titlu, în afară de art. 24 și 27 pct. 7, se aplică și procurorilor, magistraților-asistenți și grefierilor. … 13.De asemenea, având în vedere cele reținute în încheierea de sesizare, prin care autoarea excepției a invocat oral, în fața instanței, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (3) din Codul de procedură civilă din 1865, precum și faptul că notele scrise depuse în susținerea excepției se referă la dispozițiile art. 29 și următoarele, referitoare la recuzare, din același act normativ, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției atât dispozițiile art. 28 alin. (3), cât și cele ale art. 29, art. 30 alin. (1), (2) și (4), art. 31-34 și art. 36 din Codul de procedură civilă din 1865. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate nu sunt indicate texte din Constituție pretins a fi încălcate. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține neconstituționalitatea textelor de lege criticate fără a indica niciun text din Constituție pretins a fi încălcat. Or, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), neindicarea de către autorul excepției a normei constituționale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituțional constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita decât la sesizare controlul pe calea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în acest caz, instanțele vor respinge excepțiile de neconstituționalitate ca inadmisibile, conform dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (3), art. 29, art. 30 alin. (1), (2) și (4), art. 31-34 și art. 36 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Păștin în Dosarul nr. 3.280/94/2007 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie
