DECIZIA nr. 582 din 16 septembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1211 din 21 decembrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 26
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 4REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 5REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 5REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 6REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 7REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 26
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 680 06/11/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 350 24/09/2013
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 527 11/10/2005
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 26
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 282 26/04/2018
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 296 28/06/2004
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 36 17/01/2019
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 282 26/04/2018
ART. 19REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 20 18/01/2018
ART. 20REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 970
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 685 15/12/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Ecaterina Herea și Vasile Herea în Dosarul nr. 15.746/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.369D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției. Critica raportată la art. 16 din Constituție este neîntemeiată, deoarece, în realitate, situațiile care, din punctul de vedere al autorilor, ar trebui tratate în mod similar sunt situații juridice diferite, garanții nefiind împiedicați să plătească de bunăvoie în locul debitorului principal și să stingă litigiul. Cu referire la critica raportată la art. 26 din Constituție privind viața privată, prin care s-a arătat că imobilul care face obiectul ipotecii este și locuință, arată că acest drept fundamental se exercită cu respectarea ordinii juridice și că garanții au acceptat să constituie ipotecă asupra locuinței.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 10.023 din 8 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 15.746/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Ecaterina Herea și Vasile Herea, intervenienți în nume propriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, autorii, garanți ipotecari ai consumatorului din cadrul litigiului în care au ridicat prezenta excepție, arată că acestea îi împiedică, atât pe ei, cât și pe consumatorul pe care îl garantează, să stingă datoria față de bancă, câtă vreme nu este soluționată contestația acesteia. Se consideră tratați în mod inechitabil față de debitorii supuși executării silite, care au dreptul, pe parcursul derulării acesteia, să încheie un acord cu banca în vederea stingerii datoriei. Autorii semnalează și o contradicție între, pe de o parte, art. 3 din Legea nr. 77/2016, care dă posibilitatea creditorului și debitorului să ajungă la un acord, și, pe de altă parte, art. 7 alin. (4) din aceeași lege. Din acest motiv, debitorii care se prevalează de mecanismul dării în plată prevăzut de Legea nr. 77/2016 sunt dezavantajați față de cei care nu îndeplinesc cerințele acesteia și care nu se prevalează de acest mecanism. 6.Prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul constituțional la viață familială al debitorului. Astfel, ipoteza normativă a acestui articol constă în situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Autorii excepției menționează că unul dintre imobilele cu care s-a garantat executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit are destinația de locuință, în care locuiesc și 2 copii minori. Prin urmare, debitorul care se prevalează de mecanismul dării în plată nu poate să „sustragă“ de la darea în plată și imobilul cu destinație de locuință, cu posibilitatea ca, în schimb, să încheie cu banca o convenție în sensul acoperirii părții din datorie ce este garantată prin ipoteca corespunzătoare. În acest fel, conchid autorii excepției, se ajunge la încălcarea dreptului la viața privată. 7.Se încalcă și dreptul de proprietate al consumatorului, deoarece, întrucât cele trei contracte de credit au fost garantate în mod nediferențiat cu patru imobile, banca poate să le execute silit pe toate, pentru oricare contract și indiferent de valoarea acestuia, și, în acest fel, să execute întregul patrimoniu al consumatorului. Măsura este, în plus, lipsită de proporționalitate, din cauza obligației de a da în plată toate imobilele, fără să se circumstanțieze situațiile în care consumatorul dorește să păstreze vreunul și dispune și de resursele financiare în acest sens. Remediul acestei situații îl reprezintă constatarea neconstituționalității art. 4 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, deoarece legea trebuie să îi apere nu doar pe creditori, ci și pe debitorii care nu se pot apăra, dar pot să achite creditul și optează pentru păstrarea unuia dintre imobilele ipotecate. O asemenea măsură se impune cu atât mai mult cu cât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată pentru protecția consumatorilor și în vederea alinierii la Directiva 2014/17/UE a Parlamentului și Consiliului, care nu permite favorizarea creditorului în dauna consumatorului.8.Autorii mai apreciază că se încalcă și dreptul consumatorului la predictibilitatea derulării procedurii dării în plată câtă vreme banca are posibilitatea de a opta între executarea silită a imobilelor ipotecate și luarea lor în plată. 9.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, nu se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu împiedică derularea unor negocieri între părți, iar în lipsa acestei suspendări debitorii nu ar fi avut libertatea de a vinde bunul pentru a achita, ulterior, suma de bani în cadrul procedurii de executare silită, fără a avea nevoie de acordul băncii. De asemenea, nu sunt discriminați autorii excepției față de persoanele executate silit. 10.Dreptul la viața privată garantat de art. 26 din Constituție nu este încălcat, deoarece Legea nr. 77/2016 vizează efectele unei modalități de stingere a creanței instituției creditoare împotriva consumatorului debitor, și nu substanța acestui drept, măsura fiind proporțională cu scopul urmărit. În plus, mecanismul dării în plată este justificat de interesul general al restabilirii echilibrului dintre consumatori și instituțiile de credit, fiind aplicat în mod proporțional și nediscriminatoriu. 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivului actului de sesizare a Curții, îl reprezintă dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care, la data sesizării Curții, aveau următorul conținut: „Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.“. Acest text a fost modificat prin Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, având, în prezent următorul conținut: „Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. De la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat“. Ținând seama că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată cu excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 în forma anterioară modificării.15.Cu toate acestea, din conținutul motivării rezultă că autorii excepției critică și prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, potrivit cărora „În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului“, astfel încât, în condițiile în care instanța judecătorească nu a examinat admisibilitatea excepției de neconstituționalitate și a acestui articol, Curtea este învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) și ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, cu circumstanțierile anterior precizate (pentru situații în care Curtea a circumscris în mod similar obiectul controlului de constituționalitate a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 527 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 noiembrie 2005, nr. 350 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 noiembrie 2013, sau nr. 680 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019). 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetățeni, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 26 alin. (1) privind dreptul la viața privată. 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că litigiul în care a fost ridicată excepția are ca obiect soluționarea unei contestații formulate în baza art. 7 al Legii nr. 77/2016, potrivit căruia creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată. În cauză, procedura de dare în plată vizează trei contracte de credite acordate în 19 august 2014, garantate cu patru imobile, și a fost inițiată de către debitoarea principală. Doi dintre garanții ipotecari ai debitoarei principale au intervenit în proces, solicitând, potrivit celor reținute de către instanța de judecată, readaptarea contractelor, respectiv ca fiecare contract să fie grevat de imobilul cu o valoare apropiată de cea a creditului, astfel încât ratele să fie mai reduse. Ulterior admiterii în principiu a cererii de intervenție voluntară, aceștia au ridicat excepția de neconstituționalitate. Prin sentința de sesizare a Curții Constituționale, instanța judecătorească a soluționat și litigiul, în sensul admiterii contestației creditoarei și al respingerii cererii de intervenție voluntară principale a autorilor excepției. În motivarea acestei soluții, instanța judecătorească a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, care stabilește ca suma împrumutată, la momentul acordării, să nu depășească echivalentul în lei a 250.000 euro, precum și faptul că nu a existat acordul tuturor garanților ipotecari cu privire la darea în plată. Cu alte cuvinte, notificarea transmisă de către debitoarea principală creditoarei nu respectă toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016.18.Curtea Constituțională a mai soluționat excepții de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 77/2016 și care au fost ridicate în fața instanței de judecată în împrejurări care sunt în mod relevant similare celor în care a fost invocată și prezenta excepție. Astfel, în Decizia nr. 282 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 21 septembrie 2018, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că, în condițiile în care valoarea creditului acordat de către autoarea excepției de neconstituționalitate, în speță instituția financiar-bancară, este de 1.850.000 euro, instanța de judecată a constatat că aceasta depășește suma de 250.000 euro fixată de legiuitor ca maximă pentru darea în plată, iar debitorul nu se încadrează în noțiunea de consumator, definită potrivit Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 24 martie 2008. În mod similar, în litigiul în care a fost ridicată prezenta excepție, instanța judecătorească a statuat că unul dintre cele trei credite acordate, în valoare de 547.532,05 euro, depășește plafonul legal, precum și că, în aceste condiții, nici notificările care au vizat celelalte două contracte de credit nu respectă condițiile de admisibilitate legale, deoarece, dacă s-ar admite soluția opusă, cel mai oneros dintre credite ar fi lăsat fără garanții, situație care nu poate fi însă acceptată. 19.Pe baza constatărilor evocate, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate care, în cauza respectivă, a vizat prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 3, 4,6-8 și 11 din Legea nr. 77/2016, precum și legea în ansamblul său. Curtea și-a întemeiat soluția pe dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, reținând că legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ. Mai mult decât atât, printr-o decizie ulterioară, respectiv Decizia nr. 36 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 19 iunie 2019, paragrafele 39-41, Curtea, raportându-se și la Decizia nr. 282 din 26 aprilie 2018, a statuat că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanțelor judecătorești a quo în condițiile în care notificarea formulată de debitori nu respectă condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 77/2016. Or, a conchis Curtea, dacă o excepție de neconstituționalitate este ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă, este de asemenea inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția.20.În sfârșit, ținând seama de situația particulară a debitorului principal și a garanților săi, care a generat respingerea, ca inadmisibilă, atât a acțiunii cu care au învestit instanța de judecată, cât și a prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea reamintește că, într-o atare situație, acei debitori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășește echivalentul în lei a 250.000 euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 și 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018, paragraful 14).21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) și ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Ecaterina Herea și Vasile Herea în Dosarul nr. 15.746/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x