DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru membrul de sindicat Dumitru Tomescu, în Dosarul nr. 2.462/115/2019 al Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.424D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.425D/2020, nr. 1.426D/2020, nr. 1.427D/2020, nr. 1.428D/2020, nr. 1.429D/2020 și nr. 1.430D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru membrii de sindicat Maria Tudora, Jiri Peter Toman, Mihaela Ana Minea, Ioan Bălan, Dumitru Giurescu și Florin Lungu, în dosarele nr. 2.481/115/2019, nr. 2.497/115/2019, nr. 2.517/115/2019, nr. 2.519/115/2019, nr. 2.552/115/2019 și nr. 2.565/115/2019 ale Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.425D/2020-1.430D/2020 la Dosarul nr. 1.424D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 294 din 17 mai 2022 și pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la același act normativ.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 27 august 2020, pronunțate în dosarele nr. 2.462/115/2019, nr. 2.481/115/2019, nr. 2.497/115/2019, nr. 2.517/115/2019, nr. 2.519/115/2019, nr. 2.552/115/2019 și nr. 2.565/115/2019, Tribunalul Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru membrii de sindicat Dumitru Tomescu, Maria Tudora, Jiri Peter Toman, Mihaela Ana Minea, Ioan Bălan, Dumitru Giurescu și Florin Lungu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind calcularea drepturilor salariale pentru funcționarii publici cu statut special (polițiști). … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, deoarece, prin puterea acordată ministrului de interne, de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, permit acestuia să adauge la Legea fundamentală. Or, Constituția prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin lege. Se susține că ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea legii, ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele stabilite prin lege pentru acordarea compensației. Ordonatorul principal de credite a delegat această competență ordonatorilor secundari de credite, cuantumurile sporurilor, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5),art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. … 9.Autorul excepției consideră că, începând cu Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, toate reglementările legale care au statuat cu privire la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, se solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. … 10.Referitor la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare a destinatarilor articolului care este imprecisă. De exemplu, printr-un ordin clasificat al ministrului s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de angajații din cadrul Inspectoratului General al Poliției sau al inspectoratelor de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă, se stabilesc salarii diferențiate. … 11.În opinia autorului excepției, prevederile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii. Acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Dar, potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Din cauza neclarității acestui text, a fost posibilă excluderea din câmpul său de aplicare a angajaților celor două instituții publice anterior evocate. Cu toate acestea, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unui criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere. … 12.Totodată, se susține că dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, întrucât nu conțin în enumerare și funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Se arată că nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienții mai mici. … 13.Tribunalul Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal reține că, potrivit Legii fundamentale, drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc prin lege, ale cărei dispoziții trebuie să fie clare, previzibile, predictibile și să nu fie emise prin ordin al ministrului cu caracter secret. Cu toate acestea, dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca, prin ordin al ministrului, să se reglementeze astfel de aspecte și, ca atare, să se adauge la Legea fundamentală.  … 14.Instanța mai reține că prin art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se dă posibilitatea ordonatorului de credite să stabilească în concret mărimea acestei compensații. În acest caz, textul nu se referă la sporuri sau premii care au în vedere merite individuale concretizate în rezultate deosebite din punct de vedere cantitativ sau calitativ ale activității profesionale, ci se referă la condiții obiective de desfășurare a muncii, incidente în cazul unor categorii extinse de personal, astfel că stabilirea unor tratamente diferențiate între persoane care desfășoară munca în aceleași condiții în funcție de rezultatele muncii nu intră în ipoteza normei de lege analizate. … 15.Referitor la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, instanța arată că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, însă aplicarea unui tratament diferențiat între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este motivată de faptul că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile pot fi diferite, prin urmare diferențierea ar fi pe deplin justificată. … 16.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, instanța consideră că aceste prevederi sunt constituționale, reținând că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale pentru personalul bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Articolul 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează modul de aplicare în timp a legii, respectiv în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018. … Dispozițiile art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins:– Art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: (1)Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. […];(5)Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.; … – Art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: „Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“ … 21.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în stat și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informare și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 23 alin. (2) privind dreptul la muncă din Declarația Universală a Drepturilor Omului.  … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze. Astfel, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale. Prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a constatat că aceste dispoziții sunt constituționale în raport cu criticile formulate. De asemenea, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.  … 23.Referitor la dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea Constituțională a evocat jurisprudența sa anterioară reprezentată de Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 iulie 2019, prin care a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care, în esență, aveau același conținut cu cele cuprinse în art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 24.Curtea a reținut că, prin actul pe care este abilitat de art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 să îl emită, ordonatorul de credite nu se va rezuma doar la un act de aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 284/2010, ci va putea să le completeze, instituind condiții și criterii de acordare a compensației suplimentare față de cele stabilite prin această lege. … 25.Analizând dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, Curtea a statuat că, deoarece prevăd că acordarea compensației de risc/pericol deosebit se face într-o marjă de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, ordonatorul de credite are posibilitatea să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. Cu toate acestea, dispozițiile de lege analizate nu se referă la sporuri sau premii care au în vedere merite individuale concretizate în rezultate deosebite din punct de vedere cantitativ sau calitativ ale activității profesionale, ci se referă la condiții obiective de desfășurare a muncii, incidente în cazul unor categorii extinse de personal, astfel că stabilirea unor tratamente diferențiate între persoane care desfășoară munca în aceleași condiții în funcție de rezultatele muncii nu intră în ipoteza normei de lege analizate. De altfel, un asemenea tratament ar contraveni principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. … 26.De asemenea, Curtea a apreciat că nu poate fi invocată nicio eventuală diferențiere în funcție de nivelul de risc sau pericol al muncii pentru a justifica stabilirea unor noi criterii de către ordonatorul de credite, de vreme ce dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 precizează, în mod clar, că se referă la „munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit“, iar alin. (2) al aceluiași articol de lege circumscrie în mod clar sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației. … 27.Prin urmare, dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite. În consecință, Curtea a constatat încălcarea exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 28.Curtea a mai reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum de altfel statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii“. … 29.În condițiile în care prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au un conținut identic cu cel al normelor constatate deja ca fiind contrare Constituției, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale.  … 30.Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, mai sus citată, a fost pronunțată și publicată ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezentele cauze, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 a devenit inadmisibilă. … 31.În acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care s-a admis excepția, prezenta decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 26 mai 2020, paragraful 34, Decizia nr. 246 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 iulie 2021, paragraful 15). … 32.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată cu privire la art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, similară cu cea formulată în prezentele cauze, Curtea a reiterat jurisprudența sa potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice, și, în consecință, a constatat caracterul neîntemeiat al acestei critici. … 33.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat că, în realitate, autorul excepției este nemulțumit de omisiunea legiuitorului de a-i include în enumerare și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Or, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci are doar competența de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative de reglementare primară adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. … 34.Referitor la criticile aduse art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, pe de o parte, că aceste dispoziții legale sunt clare și, pe de altă parte, că se aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a acestor norme juridice. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. … 35.Prin urmare, întrucât criticile formulate în prezentele cauze cu privire la art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 – similare celor deja examinate de Curte, în Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată – vizează exclusiv probleme de modificare și completare a normelor juridice, precum și aspecte privind interpretarea și aplicarea legii, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale este inadmisibilă. … 36.Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerente reținute în Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru membrii de sindicat Dumitru Tomescu, Maria Tudora, Jiri Peter Toman, Mihaela Ana Minea, Ioan Bălan, Dumitru Giurescu și Florin Lungu în dosarele nr. 2.462/115/2019, nr. 2.481/115/2019, nr. 2.497/115/2019, nr. 2.517/115/2019, nr. 2.519/115/2019, nr. 2.552/115/2019 și nr. 2.565/115/2019 ale Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în aceleași dosare ale aceleiași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 3.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de același autor în aceleași dosare ale aceleiași instanțe judecătorești. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește