DECIZIA nr. 580 din 1 octombrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 2 aprilie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ART. 3REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ART. 4REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 22
ART. 8REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 25
ART. 9REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 9REFERIRE LAOG 121 28/08/1998
ART. 9REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 51
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 34 09/02/2016
ART. 15REFERIRE LAOG 121 28/08/1998 ART. 43
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 63
ART. 17REFERIRE LAOG 121 28/08/1998
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Inspectoratul Județean de Poliție Alba, Comisia de Cercetare Administrativă, Comisia de Soluționare a Contestațiilor și de Horea Mihai Coteț în Dosarul nr. 146/107/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.986D/2017.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că autorii excepției de neconstituționalitate reliefează o omisiune de legiferare, în sensul acordării calității procesuale active în a sesiza instanța de judecată în baza art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 146/107/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Inspectoratul Județean de Poliție Alba, Comisia de Cercetare Administrativă, Comisia de Soluționare a Contestațiilor și de Horea Mihai Coteț într-un dosar având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei sentințe prin care s-a constatat lipsa de calitate procesuală activă a reclamanților.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în situația în care doar persoanele obligate la plata prejudiciului au dreptul de a contesta actul administrativ în fața instanței judecătorești, atât timp cât actul administrativ face referire și produce consecințe prin lezarea unor drepturi și interese legitime ale persoanelor care au desfășurat activitățile inițiale de cercetare administrativă. Nu se poate susține lipsa calității procesuale active a persoanelor care au desfășurat activitățile inițiale de cercetare administrativă anulate de organele de jurisdicție superioare de a se adresa instanței competente de contencios administrativ pentru a solicita examinarea legalității actului administrativ contestat. O astfel de limitare echivalează cu negarea accesului liber la justiție consacrat la nivel constituțional.6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu Constituția.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementează regimul răspunderii materiale a militarilor, iar potrivit acestui act normativ, în momentul în care se constată existența unui prejudiciu săvârșit de către un militar, comandantul sau șeful unității care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative, iar aceasta se face de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în care s-a produs paguba sau de la eșaloanele superioare ori de organele de control specializate (art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998). În temeiul art. 25 alin. (1) și (2) din același act normativ, obligarea la plata despăgubirilor pentru pagubele produse sau a contravalorii bunurilor și serviciilor nedatorate, precum și obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept se fac prin decizie de imputare, iar aceasta se emite de către comandantul sau șeful unității a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă și constituie titlu executoriu. Persoana vizată de decizia de imputare poate face contestație împotriva acesteia, iar contestația este soluționată de comandantul sau șeful care a emis decizia de imputare sau de o comisie de soluționare a contestației, numită de acesta, nefiind obligatoriu ca membrii comisiei să fi participat la efectuarea cercetării administrative.9.Prevederea legală criticată, potrivit căreia doar persoanele obligate la repararea prejudiciului în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 au posibilitatea de a se adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii, în situația în care consideră că au fost lezate într-un drept legitim, nu este de natură a îngrădi accesul liber la justiție al altor persoane, având în vedere că acțiunile în justiție pot fi promovate de persoanele interesate în condițiile impuse de legislația în vigoare. În acest sens, sunt prevederile art. 51 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998. Pe de altă parte, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 acordă posibilitatea oricărei persoane vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, să se adreseze instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.10.De asemenea, se arată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu pun în discuție posibila imixtiune din partea legiuitorului în procesul de realizare a justiției și nici nesocotirea principiului separației puterilor în stat, ci reprezintă o problemă de politică legislativă.11.Cu toate acestea, în realitate, autorii excepției de neconstituționalitate critică o omisiune legislativă, aceea de a nu fi incluși printre titularii dreptului de a se adresa instanței judecătorești și persoanele care au desfășurat activitățile inițiale de cercetare administrativă. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu are competența de a modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, care au următorul conținut: „În situația în care, după epuizarea acestor căi de atac, persoanele obligate la repararea prejudiciului în condițiile prezentei ordonanțe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii.“15.Curtea observă că sintagma „după epuizarea acestor căi de atac“ din cuprinsul art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016.16.În opinia autorilor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat și alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și ale art. 21 alin. (1), (2) și (4) privind accesul liber la justiție.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 se aplică militarilor, răspunderea materială fiind angajată, în condițiile ordonanței, pentru pagubele în legătură cu formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, provocate de militari din vina acestora și în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuțiilor de serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției. Or, în cauză, excepția de neconstituționalitate a fost formulată de persoane ce au calitatea de polițist care, potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, răspund pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prevede că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.18.În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu sunt aplicabile în cauza de față, neavând legătură cu soluționarea ei, având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Inspectoratul Județean de Poliție Alba, Comisia de Cercetare Administrativă, Comisia de Soluționare a Contestațiilor și de Horea Mihai Coteț în Dosarul nr. 146/107/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x