DECIZIA nr. 58 din 28 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Alina Ana Sîrcă și Marius-Alin Brătulescu în Dosarul nr. 4.762/2/2021 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.863D/2022. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției de neconstituționalitate au depus la dosar note scrise în legătură cu excepția invocată, solicitând și judecarea cauzei în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că se critică anumite aspecte care, în opinia autorilor excepției, ar trebui reglementate în actul normativ criticat, precum și lipsa de acțiune a legiuitorului, care nu pune în acord legea criticată cu anumite decizii ale Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 29 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.762/2/2021, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Alina Ana Sîrcă și Marius-Alin Brătulescu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva unei sentințe civile pronunțate în temeiul Legii nr. 10/2001. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că actul normativ criticat nu prevede nici sancțiuni și nici obligația instanțelor de judecată de aplicare a deciziilor Curții Constituționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, nu precizează sancțiuni pecuniare și compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor – moștenitori și nu prevede un termen rezonabil de aplicare a deciziilor Curții Constituționale sau a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului ori un termen pentru „desființarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților“. De asemenea, se susține neconstituționalitatea legii, deoarece nu a fost modificată și completată în acord cu cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017. … 7.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, în ansamblul său. … 12.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 46 – Dreptul la moștenire. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esență, pentru faptul că actul normativ criticat nu prevede sancțiuni pentru autoritatea publică implicată, respectiv (Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților) chemată să soluționeze dosarele constituite în baza Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, și nici obligația instanțelor de judecată de a aplica deciziile Curții Constituționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, nu precizează sancțiuni pecuniare și compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor – moștenitori și nu prevede un termen rezonabil de aplicare a deciziilor Curții Constituționale sau a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului ori un termen pentru „desființarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților“. De asemenea, se susține neconstituționalitatea legii deoarece nu a fost modificată și completată în acord cu cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017. … 14.Curtea reține că susținerile formulate în motivarea excepției nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, dimpotrivă, acestea tind spre o completare a legii criticate. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 15.Astfel, motivarea excepției vizează, în realitate, o omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“). … 16.Prin urmare, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în ansamblul său, excepție ridicată de Alina Ana Sîrcă și Marius-Alin Brătulescu în Dosarul nr. 4.762/2/2021 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește