DECIZIA nr. 58 din 1 februarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Corina Băjenaru.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în ansamblul ei, precum și a dispozițiilor art. I pct. 20 din lege, excepție ridicată de Precup Radu-Daniel în Dosarul nr. 627/64/2022 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.173D/2023. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, personal. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care arată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. Pe fondul excepției, solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că procedura de adoptare a Legii nr. 264/2021 a fost neconstituțională, iar prevederile art. I pct. 20 din lege contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens, arată că Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 599/2022 pentru modificarea și completarea Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile sale subordonate a fost pus de două ori în dezbatere publică, cu aceleași motivări. Din referatul de aprobare al Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 599/2022, care a fost contestat în fața instanței judecătorești de către autorul excepției, reiese că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a contestat necesitatea modificării legii, pe motiv că nu s-ar respecta rangul din cartea funciară dacă s-ar deschide noi cărți funciare. Astfel, imediat după punerea în dezbatere publică a ordinului de modificare a tarifelor, s-a solicitat modificarea legii în procedură de urgență în pofida celor statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 26 ianuarie 2021. Arată, așadar, că nu a existat un motiv de oportunitate a adoptării actului normativ criticat, iar acesta a avut drept scop eludarea sentinței judecătorești, fapt care reiese inclusiv din avizul Consiliului Economic și Social emis în privința acestei legi. Se mai arată că procedura de adoptare a legii în procedură de urgență nu a fost justificată, iar dezbaterea legii a fost una sumară. În acest sens, arată că avizele depuse la proiectele de lege sunt consultate în mod sumar, înainte de votul în plenul Parlamentului, însă în avizul Consiliului Economic și Social s-a atras atenția că legea poate pune probleme de natură penală. De asemenea, legea criticată nu a prezentat un studiu de impact, în sensul că nu era clară intenția legiuitorului de a se face înscrieri în vechile cărți funciare, deschise conform Decretului nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie. … 4.În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 20 din legea criticată, se susține că acestea intră în contradicție cu dispozițiile Legii nr. 7/1996, ceea ce contravine și dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. De asemenea, prevederile legale criticate intră în contradicție și cu definiția noțiunii de „imobil“ cuprinsă în Codul civil și creează nereguli în sistemul de carte funciară, „dublând“ evidența imobilelor, atât prin Decretul-lege nr. 115/1938, cât și prin Legea nr. 7/1996. În acest mod este încălcată și Constituția, prin neasigurarea dreptului de proprietate al unei persoane, care este garantat. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate prin raportare la normele de tehnică legislativă, invocând în acest sens cele statuate de către Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, în privința valorii constituționale a normelor de tehnică legislativă. De asemenea, se apreciază că, având în vedere faptul că dispozițiile legale criticate sunt menite doar să completeze dispozițiile Legii nr. 7/1996, acestea nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 24/2000. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 20 din Legea nr. 264/2021, se arată că aceste prevederi legale aduc multe modificări și reglementează multe situații de excepție de la înscrierea imobilelor în cartea funciară, neinstituind un regim juridic diferit pentru situații similare. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 44 din Constituție, se apreciază că acestea nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Decizia nr. 1.679 din 23 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 627/64/2022/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în ansamblul ei, precum și a dispozițiilor art. I pct. 20 din lege. Excepția a fost ridicată de Precup Radu-Daniel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind anularea Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 599/2022 pentru modificarea și completarea Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile sale subordonate. Curtea Constituțională a fost sesizată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia de admitere a recursului introdus împotriva încheierii prin care Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că actul normativ criticat a fost adoptat, pe de o parte, în procedură de urgență, fără ca aceasta să fie justificată, ceea ce contravine dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, iar, pe de altă parte, a fost adoptat fără existența unui studiu de impact. … 8.Se mai susține că legea criticată discriminează cetățenii din „vechiul Ardeal“ față de restul cetățenilor, dat fiind faptul că în restul țării se face prima înregistrare cu dovedirea dreptului de proprietate cu acte valabil legale, pe când prin noua lege cetățenii din „vechiul Ardeal“ vor fi taxați cu un număr nelimitat de operațiuni deși este tot prima înscriere în sistemul integrat de cadastru, dar „acum fără acte“. … 9.Se mai susține că este încălcat dreptul de proprietate privată, prin continuarea înscrierilor în vechile cărți funciare, astfel încât, „în realitate, aceste imobile se pot vinde fără cadastru“. În același sens, se mai arată că, „datorită multitudinii de legi și sisteme de guvernare, de la înființarea cărților deschise conform Decretului-lege 115/1938, sunt multe acte ce nu au fost înscrise în aceste cărți și fac posibile moșteniri pe aceste imobile chiar dacă, spre exemplu, aceste imobile au fost expropriate. Se ajunge la situația redobândirii dreptului de proprietate, chiar dacă nu există posesia prin moșteniri, chiar dacă aceste imobile au făcut obiectul unor exproprieri“. Totodată, se susține că „se ascund eventualele imobile furate cu sau fără acte. Este știut faptul că arhivele de carte funciară au fost în mod repetat mutate, unele au luat foc, că arhivele au fost mutate fără avizul Arhivelor Naționale în anii 2010-2012 pentru scanare (…)“. … 10.Se mai arată că propunerea legislativă în baza căreia a fost adoptat actul normativ criticat a fost susținută de către conducerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, contrar prevederilor Deciziei Curții Constituționale nr. 55 din 26 ianuarie 2021. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă Legea nr. 264/2021 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1065 din 8 noiembrie 2021, în ansamblul ei, precum și a dispozițiilor art. I pct. 20 din lege, care au următorul cuprins:– Art. I pct. 20: „Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: …  … 20.La articolul 40, alineatele (2^1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2^1)În regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, cu excepția imobilelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietăților funciare, înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărțile funciare deschise anterior vor continua să fie făcute în aceste cărți, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și ale prezentei legi. Pentru aceste imobile, înregistrarea în planul cadastral se va realiza printr-o documentație cadastrală în baza căreia se va atribui număr cadastral.(3)Pentru imobilele prevăzute la alin. (2^1) se vor deschide cărți funciare noi în baza unei documentații cadastrale, cu respectarea prevederilor legale aplicabile actelor, faptelor sau situațiilor juridice ce stau la baza deschiderii acestora, în următoarele cazuri:a)înscrierea unei construcții sau extinderea acesteia dacă a fost edificată pe două sau mai multe imobile, identificate cu număr topografic; … b)alipirea sau dezlipirea, efectuată în baza consimțământului proprietarului tabular exprimat în formă autentică; în acest caz, deschiderea noii cărți funciare pentru imobilul rezultat se va realiza fără a fi necesară deschiderea prealabilă a unei cărți funciare pentru imobilul sau imobilele care fac obiectul alipirii sau dezlipirii; … c)înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor de restituire a proprietăților funciare sau al Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, cu modificările și completările ulterioare, asupra întregului imobil sau asupra unei părți care se va desprinde din acesta; … d)notarea posesiei în situația în care nu s-au efectuat înscrieri în cartea funciară în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare; … e)imobilul ce face obiectul actului sau faptului juridic supus înscrierii este format din mai multe imobile sau părți din acestea, identificate cu număr topografic; … f)imobilul este situat pe raza unei alte unități administrativ-teritoriale față de cea pe care a fost deschisă cartea funciară. …  … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și principiul legalității, în componenta sa referitoare la securitatea juridică, art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 44 – Dreptul de proprietate privată. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 264/2021 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, iar art. I pct. 20, criticat în mod punctual în prezenta cauză, se referă la reglementarea procedurii de înscriere a imobilelor, cu referire la înscrierile imobilelor cuprinse în cărțile funciare deschise în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, care vor continua să fie făcute în aceste cărți. Pentru aceste imobile se vor deschide cărți funciare noi în baza unei documentații cadastrale, în situațiile limitativ enumerate în textul de lege criticat.  … 18.Astfel cum reiese din înscrisurile atașate actului de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, respectiv Sentința nr. 12 din 27 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 627/64/2022, pe fondul cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, reclamantul-autor al prezentei excepții de neconstituționalitate a solicitat anularea Ordinului directorului general al Agenției de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 599/2022 pentru modificarea și completarea Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile sale subordonate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 20 iunie 2022. Din analiza acestor acte administrative cu caracter normativ, respectiv Ordinul nr. 599 din 6 iunie 2022 și Ordinul nr. 16/2019, emise de directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, rezultă că acestea au ca obiect de reglementare aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile sale subordonate, în sensul introducerii unor noi coduri de servicii, la cap. 1, 2 și 3 din anexa la Ordinul directorului Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 16/2019.  … 19.Astfel, Curtea reține că obiectul de reglementare al actului administrativ cu caracter normativ care formează obiectul cauzei deduse soluționării instanței judecătorești îl reprezintă tarifarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unitățile subordonate acesteia, fără a conține nicio dispoziție cu privire la modalitatea de înregistrare a imobilelor în planul cadastral, la care se referă actul normativ criticat în prezenta cauză.  … 20.Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, și Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13).  … 21.De asemenea, constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Totodată, Curtea a reținut, într-o altă cauză, că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17).  … 22.Prin urmare, având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea reține că aceste considerente statuate în jurisprudența Curții sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate în sensul solicitat nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește situația autorului excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât nu există o legătură cu soluționarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.  … 23.Pe de altă parte, susținerile formulate în motivarea excepției de neconstituționalitate nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează aspecte de aplicare a legii, care excedează competenței Curții Constituționale. Astfel, se susține că adoptarea actului normativ, în ansamblul său, și punctual, a dispozițiilor art. I pct. 20, cu referire la modificarea art. 40 alin. (2^1) și (3) din Legea nr. 7/1996, este discriminatorie și încalcă dreptul de proprietate privată, dat fiind faptul că reglementează și în prezent înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărțile funciare deschise în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938, fără ca situația factuală a înscrierilor ce constituie obiect de reglementare a legii criticate să corespundă realității. Or, stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei și aprecierea privind legalitatea înscrierilor în cărțile funciare intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, în lumina dispozițiilor legale incidente și a principiilor de drept aplicabile.  … 24.Prin urmare, și din perspectiva faptului că susținerile formulate de autorul excepției vizează modul de aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză.  … 25.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă și prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992.  … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în ansamblul ei, precum și a dispozițiilor art. I pct. 20 din lege, excepție ridicată de Precup Radu-Daniel în Dosarul nr. 627/64/2022 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește