DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cătălin Aurel Ghera, Marius Aurel Mitroaica și Dumitru Laurențiu Tănase, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 16.864/3/2019 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.385D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.890D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, ale art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 și ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele membrilor Adrian Dumitru Burcea, Mihail Codruț Coman, Constantin Laurențiu Dragnea, Bogdan Mihai Dumitrescu, Oana Cristina Marin și Bogdan Ionuț Rusănescu, în Dosarul nr. 16.859/3/2019* al Tribunalului Argeș – Secția civilă – Complet specializat de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.890D/2020 la Dosarul nr. 1.385D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care subliniază că, în esență, critica formulată vizează o anumită interpretare a textelor de lege, de către un organ administrativ, ceea ce excedează controlului de constituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Sentința nr. 951 din 24 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.864/3/2019, Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Cătălin Aurel Ghera, Marius Aurel Mitroaica și Dumitru Laurențiu Tănase, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea drepturilor salariale pentru funcționarii publici cu statut special. … 8.Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.859/3/2019*, Tribunalul Argeș – Secția civilă – Complet specializat de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, ale art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 și ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele și pentru membrii de sindicat Adrian Dumitru Burcea, Mihail Codruț Coman, Constantin Laurențiu Dragnea, Bogdan Mihai Dumitrescu, Oana Cristina Marin, Bogdan Ionuț Rusănescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea drepturilor salariale pentru funcționarii publici cu statut special. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă art. 41 alin. (2) din Constituție, în componenta privind dreptul la un salariu minim garantat, în măsura în care se interpretează că drepturile compensatorii tranzitorii introduse și încă menținute în salariul de funcție al polițiștilor ar fi devenit parte a cuantumului salariului de funcție și deci drept fundamental. Astfel, se susține că sumele compensatorii tranzitorii din salariul de funcție nu pot fi luate în considerare la comparația salariului de funcție cu salariul minim garantat, întrucât nu au devenit niciodată parte a cuantumului salariului de funcție și drept fundamental, neputând fi valorificate la comparația cu salariul de bază minim garantat. Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 108 din 14 februarie 2006, nr. 693 din 17 octombrie 2006 și nr. 667 din 9 noiembrie 2016 și se arată că există distincție între salariul de bază și elementele adiționale ale acestuia, printre care și sporurile, neputând fi acceptat, din perspectivă constituțională, ca un spor în sine, să constituie atât o parte a indemnizației/salariului de bază, la care să se calculeze procentual alte sporuri prevăzute de lege, cât și un adaos salarial pentru compensarea corespunzătoare a unor condiții de muncă în considerarea cărora este acordat. De asemenea, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 4 februarie 2020 și se susține că prin această decizie a fost constatată neconstituționalitatea interpretării date prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii – în sensul că fostul spor de doctorat, acordat după 2010 sub formă de sumă compensatorie tranzitorie, ar fi devenit parte a salariului de bază și drept fundamental. În opinia autorilor excepției, Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 4 februarie 2020, precitată, orientează și interpretarea ce trebuie făcută cu privire la toate fostele sporuri/sume compensatorii încă menținute în salariul de funcție al polițiștilor. … 10.Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este neîntemeiată. Astfel, atât Legea-cadru nr. 284/2010, cât și Legea-cadru nr. 153/2017 au ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, urmând ca aplicarea prevederilor legilor să se realizeze etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020, Decizia nr. 587 din 5 iunie 2012, Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007,Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010) și arată că statul este suveran în reglementarea politicii de salarizare, iar scopul declarat al legilor-cadru a fost acela de a dezvolta un sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar și de supraveghere a aplicării acestora, precum și de dezvoltare a unui sistem de distribuire a resurselor bugetare alocate pentru cheltuielile de personal, prin stabilirea salariilor de bază, în sectorul bugetar, în vederea promovării performanței individuale. Dispozițiile legale criticate stabilesc criteriile de bază, în vederea unei noi salarizări a personalului bugetar, legiuitorul urmărind ca nivelul salariului să nu fie inferior celui din luna anterioară, și, în consecință, dispozițiile legale analizate în cauză nu contravin prevederilor constituționale. … 11.Tribunalul Argeș – Secția civilă – Complet specializat de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, care, prin Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020, au fost declarate neconstituționale, și neîntemeiată în ceea ce privește celelalte dispoziții legale criticate. Instanța reține că actele normative aplicabile în cauză reflectă voința legiuitorului de la momentul adoptării acestora, astfel că nu pot rămâne neaplicate, o altfel de interpretare fiind de natură să contravină principiului separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, conform cărora Parlamentul și, prin delegare legislativă, Guvernul sunt singurele autorități publice care au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, separat de instanțele judecătorești, care nu au o asemenea competență, acestea fiind chemate să realizeze justiția potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, adică să soluționeze, aplicând legea, litigiile dintre subiecții de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective. Pentru aceste motive, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate sunt conforme cu art. 41 alin. (2) din Constituție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, ale art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, introdus prin art. I pct. 4 din Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, ale art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, și ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. … 16.Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 a fost abrogată prin art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, iar Legea nr. 285/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, care a reglementat unele măsuri bugetare în anul 2017, a avut aplicabilitate limitată în timp. … 17.Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, urmează a se exercita controlul de constituționalitate asupra acestor dispoziții legale, care au următorul cuprins:– Art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010: „În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea.“; … – Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010: „În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.“; … – Art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat – pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.“; … – Art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017: „Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit. b),alin. (5) și (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.“ … – Art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017: În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (…);b)solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată; …  …  … 18.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 41 alin. (2) în componenta privind dreptul la instituirea unui salariu minim brut pe țară. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reprezintă un ansamblu de norme juridice prin care se reglementează, în diferite perioade de timp, cu privire la salarizarea personalului bugetar și care se circumscriu opțiunii libere a legiuitorului în această materie. Astfel, stabilirea acordării anumitor sporuri sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu și includerea acestora în salariul corespunzător funcției reprezintă expresia acestei opțiuni. Legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se stabilirea atât a sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea Constituțională nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative de reglementare primară adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. … 20.Referitor la critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor ce formează obiectul excepției, Curtea reține că autorii excepției susțin că aceste norme încalcă prevederile constituționale ale art. 41 alin. (2), în măsura în care se interpretează că ar permite stabilirea salariului de funcție al polițiștilor sub nivelul salariului minim de bază garantat pe economie. Or, aceste critici nu vizează, în realitate, probleme de constituționalitate de competența Curții Constituționale, ci modul de aplicare a legii, art. 41 alin. (2) din Constituție consacrând în mod expres salariul minim brut pe țară între măsurile de protecție socială la care au dreptul angajații (a se vedea în acest sens Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021, paragraful 51). … 21.Curtea subliniază că identificarea și analiza în concret a diferitelor categorii de sporuri cărora le este aplicabil regimul juridic al sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu relevă, în esență, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea în timp a actelor normative succesive ce reglementează, printre altele, drepturi de natură salarială ale unei categorii de personal bugetar (polițiști – funcționari publici cu statut special). Aceste aspecte excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, a instanțelor judecătorești. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 22.Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 13 martie 2020, instanța de contencios constituțional precizează că prin decizia precitată a decis că dispozițiile art. 30 alin. (6) și ale art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (1) și ale art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 8 din anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt neconstituționale. … 23.Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, invocarea Deciziei nr. 51 din 4 februarie 2020, precitată, nu are incidență, deoarece, în prezenta cauză, prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 sunt criticate din altă perspectivă, autorii excepției invocând neconstituționalitatea interpretării date de autoritatea administrației publice angajatoare, potrivit căreia sporurile care sunt incluse în salariul de funcție sub formă de sumă compensatorie au ca efect stabilirea unor salarii inferioare salariului minim brut pe țară. … 24.În aceste condiții, Curtea constată că, astfel cum este formulată, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, precum și ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cătălin Aurel Ghera, Marius Aurel Mitroaica și Dumitru Laurențiu Tănase, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 16.864/3/2019 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele membrilor Adrian Dumitru Burcea, Mihail Codruț Coman, Constantin Laurențiu Dragnea, Bogdan Mihai Dumitrescu, Oana Cristina Marin și Bogdan Ionuț Rusănescu, în Dosarul nr. 16.859/3/2019* al Tribunalului Argeș – Secția civilă – Complet specializat de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Argeș – Secția civilă – Complet specializat de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește