DECIZIA nr. 578 din 21 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. II și art. III din Legea nr. 262/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004, excepție ridicată de Fondul Proprietatea – S.A. din București, în calitate de intervenient accesoriu în interesul reclamantei Societatea Națională a Sării „Salrom“ – S.A. din București în Dosarul nr. 5.789/2/2013 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 3.567D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Mihaela Vrabie, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia și constatarea neconstituționalității textului de lege criticat, în măsura în care taxele și redevențele la care acesta se referă se aplică și licențelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 262/2009. În acest sens, reiterează argumentele expuse pe larg în motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate. … 4.Reprezentatul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În susținerea acestei opinii arată că prevederile de lege ce formează obiectul excepției nu încalcă libertatea economică, întrucât Legea nr. 262/2009 instituie doar obligativitatea negocierii redevențelor, părțile având libertatea de a alege dacă vor continua sau nu raporturile contractuale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.789/2/2013, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II și art. III din Legea nr. 262/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004, excepție ridicată de Fondul Proprietatea S.A din București, în calitate de intervenient accesoriu în interesul reclamantei Societatea Națională a Sării „Salrom“ – S.A. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei încheieri pronunțate de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României, precum și a Deciziei Curții de Conturi nr. 18 din 31 mai 2013, prin care aceasta a ordonat conducerii Salrom – S.A., printre altele, să încheie acte adiționale la licențe în vederea actualizării modului de calcul al redevenței miniere stabilit la încheierea licențelor cu noul mod de calcul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2007. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile art. II din Legea nr. 262/2009 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că taxele și redevențele instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2007 se aplică de la data intrării în vigoare a Legii nr. 262/2009 nu numai licențelor încheiate după intrarea în vigoare a acestei legi, ci și celor încheiate anterior acestui moment. În ce privește prevederile art. III alin. (1) din Legea nr. 262/2009, acestea sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu numai părțile licențelor încheiate după intrarea în vigoare a acestei legi, ci și părțile licențelor încheiate anterior acestui moment au obligația ca, în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să încheie acte adiționale de stabilire a redevențelor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2007. Arată că analiza neconstituționalității textelor de lege criticate trebuie făcută din perspectiva interpretării date acestora prin Decizia Curții de Conturi nr. 18 din 31 mai 2013, criticată în litigiul în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, întrucât în cuprinsul acesteia textele menționate au fost interpretate în sensul că sar aplica nu doar licențelor încheiate după intrarea în vigoare a acestei legi, ci și celor în curs de executare la acea dată, deci și celor 13 licențe de exploatare minieră încheiate în anul 1999 între Salrom – S.A. și Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Astfel, arată, în esență, că textele de lege supuse controlului de constituționalitate încalcă principiul libertății contractuale, întrucât impune părților licențelor de exploatare – care au natură juridică de contracte – ca, împotriva voinței lor, să modifice conținutul licențelor încheiate cu respectarea dispozițiilor legale. Precizând că, atâta vreme cât libertatea contractuală este corolarul libertății economice, protecția acordată acesteia din urmă prin art. 45 din Constituție se extinde, implicit, și asupra libertății contractuale, fiind de neconceput ca statul să modifice, peste voința persoanei, conținutul contractului la care aceasta este parte și care respectă toate condițiile legale prevăzute la data încheierii sale. Susține că se încalcă și prevederile art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât, în opinia autorului excepției, libertatea contractuală își găsește fundamentul juridic și în aceste dispoziții constituționale care instituie principiul inviolabilității și garantării libertății individuale, având în vedere că însăși denumirea marginală a acestui articol face trimitere la conceptul de libertate în general. Susține că singura interpretare care asigură conformitatea dispozițiilor de lege criticate cu principiul libertății contractuale este aceea că noile redevențe se aplică doar licențelor încheiate la data sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 262/2009, iar în ce privește părțile licențelor anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 262/2009, acestea încheie acte adiționale de actualizare a redevenței doar în situația în care noile prevederi referitoare la nivelul redevenței sunt mai favorabile titularilor. Mai arată că textele de lege criticate încalcă și principiul securității juridice, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și claritatea legii – principiu derivat din cel al statului de drept și din cel al supremației legii/legalității – întrucât sunt în contradicție cu dispoziții din același act normativ și din Legea minelor nr. 85/2003, situație în care este imposibil de determinat ce conduită trebuie să adopte destinatarii acestor acte normative. În acest sens, precizează că textele criticate stabilesc – în interpretarea dată de Curtea de Conturi – că noile redevențe se aplică și licențelor/permiselor încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 262/2009, ceea ce contrazice în mod vădit art. I pct. 5 din aceeași lege [adică art. 60 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003], potrivit căruia „Prevederile licențelor în vigoare rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate“, precum și art. 21 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, care stabilește că „Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului“ și art. 45 alin. (1), care prevede că „Redevența minieră cuvenită bugetului de stat se stabilește, la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare (…)“. Așadar, textele de lege criticate sunt neclare și imprevizibile, întrucât nu sunt corelate cu celelalte dispoziții din același act normativ ori din Legea minelor nr. 85/2003, care sunt deopotrivă în vigoare. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 262/2009 instituie doar obligativitatea renegocierii redevențelor miniere, libertatea contractuală și cea economică fiind respectate, întrucât părțile sunt libere să convină dacă vor continua sau nu raporturile contractuale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare a Curții Constituționale, prevederile art. II și art. III din Legea nr. 262/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia a avut în vedere prevederile art. II și art. III alin. (1) din Legea nr. 262/2009, texte asupra cărora urmează a se pronunța prin prezenta decizie și care au următoarea redactare:– Art. II: „Taxele și redevențele instituite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2007 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi tuturor permiselor, licențelor și acordurilor petroliere, după caz.“; … – Art. III alin. (1): „(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii licențelor și autoritatea competentă încheie acte adiționale de stabilire a redevențelor astfel cum sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2007.“ …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 23 alin. (1) care consacră inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei și art. 45 care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2007, au fost modificate valorile redevențelor pe care titularii de licențe sau de permise pentru activități miniere trebuie să le plătească autorității competente, în speță Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate prevăd că noile taxe și redevențe se aplică, de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanței de urgență care a instituit noile valori, tuturor permiselor, licențelor și acordurilor petroliere, după caz, iar „titularii licențelor și autoritatea competentă încheie acte adiționale de stabilire a redevențelor“, astfel cum sunt reglementate prin actul normativ modificator. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autorul acesteia este nemulțumit de modul în care Curtea de Conturi a înțeles să interpreteze textele de lege criticate, sub aspectul subiecților cărora acestea li se aplică. Astfel, prin Decizia nr. 18 din 31 mai 2013, a cărei anulare se solicită, de altfel, prin acțiunea în contencios administrativ în cursul soluționării căreia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea de Conturi a conchis că textele criticate se aplică nu doar licențelor încheiate după intrarea în vigoare a noii legi, ci și celor în curs de executare la acea dată. … 14.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că este competentă să se pronunțe asupra conformității cu prevederile Legii fundamentale a textelor de lege astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii și prin hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Justificarea unui asemenea control rezidă în rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, consacrat prin art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, care ar fi nesocotit în ipoteza în care interpretările obligatorii pentru celelalte instanțe judecătorești, pe care Înalta Curte de Casație și Justiție le dă anumitor prevederi legale prin deciziile mai sus menționate, ar produce efecte juridice fără să poată fi verificate sub aspectul constituționalității. Or, astfel cum a statuat Curtea Constituțională, de exemplu, prin Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, sau Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011, „Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii.“ Urmând același raționament, Curtea a considerat că intră în competențele sale și verificarea constituționalității textelor de lege în interpretarea dată de instanța supremă prin deciziile pronunțate cu privire la cererile de dezlegare a unor chestiuni de drept (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, sau Decizia nr. 17 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 18 martie 2016). … 15.Deosebirile dintre deciziile cu forță general obligatorie pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a cărora textele de lege vor fi aplicate de toate celelalte instanțe doar astfel cum au fost interpretate de instanța supremă, pe de o parte, și cele ale Curții de Conturi, pe de altă parte, derivă din natura juridică diferită a celor două instituții, actele Curții de Conturi putând fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ, iar litigiile rezultate din activitate acesteia fiind soluționate de instanțele judecătorești specializate, astfel cum prevede art. 140 alin. (1) din Legea fundamentală. De aceea, controlul constituționalității unor prevederi de lege în interpretarea dată de Curtea de Conturi nu intră în competența Curții Constituționale, verificarea legalității și constituționalității actelor administrative emise de aceasta revenind instanțelor judecătorești obișnuite. … 16.Mai mult decât atât, în speța de față, verificarea, pe calea controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, a concordanței textelor de lege criticate, în interpretarea dată de Curtea de Conturi, cu dispoziții și principii cuprinse în Legea fundamentală s-ar constitui într-o intruziune a instanței de contencios constituțional în funcția jurisdicțională specifică instanțelor judecătorești, având în vedere că, în cauză, Curtea de Conturi are calitatea de parte în litigiul în cursul soluționării căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. … 17.În condițiile în care obiectul litigiului aflat pe rolul instanței care a sesizat Curtea Constituțională îl reprezintă chiar acțiunea în contencios administrativ introdusă în vederea anulării Deciziei Curții de Conturi nr. 18 din 31 mai 2013 prin care aceasta a interpretat într-o anumită manieră textele de lege criticate, Curtea Constituțională constată că în cauză nu se pune o problemă de constituționalitate, ci de stabilire a legii aplicabile litigiului, care revine competenței exclusive a instanțelor judecătorești. Și din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât are, de fapt, ca finalitate, determinarea legii incidente în soluționarea procesului, prin intermediul unui control de constituționalitate, ceea ce este contrar prevederilor din Legea fundamentală care delimitează competența instanței de contencios constituțional. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II și art. III alin. (1) din Legea nr. 262/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004, excepție ridicată de Fondul Proprietatea – S.A. din București, în calitate de intervenient accesoriu în interesul reclamantei Societatea Națională a Sării „Salrom“ – S.A. din București în Dosarul nr. 5.789/2/2013 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește