DECIZIA nr. 578 din 16 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 1.072/59/2019/a1 al Curții de Apel Timișoara – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.378D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că aspectele invocate vizează, în principal, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate, ceea ce excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea civilă nr. 30 din 10 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.072/59/2019/a1, Curtea de Apel Timișoara – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Carmen Grațiana Zorzon într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât nu prevăd în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acțiunile și cererile, inclusiv în căile ordinare și extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanțelor de judecată. În aceste condiții, autoarea excepției apreciază că îi sunt încălcate drepturile garantate de Constituția României prin art. 21, 41, 47, 52 și 53. Mai arată că, în prezenta cauză, cererea de strămutare a fost invocată într-un dosar având ca obiect strămutarea în materia litigiilor de muncă și, în consecință, o asemenea cerere este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform prevederilor art. 270 coroborate cu cele ale art. 266 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii și cu art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căruia: „În cazurile anume prevăzute de lege, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.“ … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, critica referitoare la faptul că art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu prevede în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acțiunile și cererile, inclusiv în căile ordinare și extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanțelor de judecată, nu poate fi primită, întrucât nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În cauza de față, obiectul acțiunii supuse timbrării îl constituie strămutarea civilă, care, conform art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se timbrează fără nicio excepție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: a)stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale; … b)stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege; … c)obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; … d)stabilirea și acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept; … e)adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicție judecătorească, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin; … f)protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor; … g)valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie; … h)exercitarea drepturilor electorale; … i)cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea; … j)stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare; … k)drepturile și interesele legitime pretinse de foștii deținuți și persecutați pentru motive politice în perioada regimului comunist din România; … l)orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.“ …  … 11.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.  … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că din economia prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 rezultă că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Pentru soluționarea unei cereri de strămutare în materie civilă, independent de natura fondului procesului în cadrul căruia s-a formulat o atare solicitare, prin art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul prevede expres o taxă de timbru distinctă, specifică unui asemenea incident procedural. Totodată, înscriindu-se în marja sa de apreciere, prin dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, criticate în prezenta cauză, legiuitorul a instituit categoriile de acțiuni și cereri, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Asemenea scutiri sunt prevăzute atât în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cât și în legi speciale.  … 13.De asemenea, problema scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru pentru anumite categorii de cereri și acțiuni a mai fost analizată în jurisprudența Curții Constituționale cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, arătând că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind așadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut – Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 642 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009). … 14.Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal […] nu înseamnă, însă, un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 433 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019). … 15.De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată posibilitatea scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, eliminând astfel îngrădirea accesului la justiție din lipsa mijloacelor bănești (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012). … 16.Considerentele reținute de Curtea Constituțională în deciziile menționate sunt valabile în mod corespunzător în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia. … 17.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea constată că nu există o restrângere a exercițiului unui drept sau al unei libertăți, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională. … 18.Prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interferează cu dispozițiile constituționale privind munca și protecția socială a muncii, nivelul de trai și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispozițiilor art. 41,47 și 52 din Legea fundamentală nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 19.Distinct, Curtea precizează că interpretarea și aplicarea dispozițiilor referitoare la scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru revin instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 1.072/59/2019/a1 al Curții de Apel Timișoara – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește