DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Fiscal Advisor – S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 5.732/2/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.640D/2021. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocat Daniela Gramaticescu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 442D/2022, nr. 1.316D/2022, nr. 1.900D/2022, nr. 2.428D/2022, nr. 2.707D/2022, nr. 2.880D/2022, nr. 203D/2023, nr. 435D/2023, nr. 515D/2023 și nr. 1.816D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București în Dosarul nr. 555/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 5.443/2/2022 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și în dosarele nr. 1.529/1/2020/a1 și nr. 1.907/2/2023*/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Neola Pharma – S.R.L. din București în dosarele nr. 5.675/2/2015*/a1, nr. 7.322/2/2014/a1, nr. 587/1/2020/a1 și nr. 6.391/2/2016*/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 1.960/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și de Societatea Fiscal Advisor – S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 5.212/2/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepției de neconstituționalitate, avocat Daniela Gramaticescu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul ales al autoarelor excepției de neconstituționalitate arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. … 6.Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 442D/2022, nr. 1.316D/2022, nr. 1.900D/2022, nr. 2.428D/2022, nr. 2.707D/2022, nr. 2.880D/2022, nr. 203D/2023, nr. 435D/2023, nr. 515D/2023 și nr. 1.816D/2023 la Dosarul nr. 3.640D/2021, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales al autoarelor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că ar restricționa obligația Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a explica deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, într-un mod rezonabil, datele comunicate aferente calculului taxei clawback și, eventual, modificările operate în dinamica contextului asupra calcului acestei taxe. În acest context, învederează că există jurisprudență în materie și, deși pare că este similară, în realitate, aspectele criticate în cauzele deduse controlului de constituționalitate nu se suprapun cu și sunt diferite de cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale. În continuare, susține excepția de neconstituționalitate astfel cum este formulată în scris. În final, precizează că a fost formulată o cerere la Uniunea Europeană pentru deschiderea unei proceduri de infringement cu referire la problematica ajutorului de stat și a adaosurilor aplicate în materia supusă controlului de constituționalitate. Depune concluzii scrise. … 8.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare cu cele formulate în cauzele deduse judecății, iar instanța de contencios constituțional a constatat că prevederile criticate sunt compatibile cu dispozițiile constituționale, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.732/2/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Fiscal Advisor – S.R.L. din Timișoara într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.640D/2021. … 10.Prin Sentința civilă nr. 415 din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 555/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 442D/2022. … 11.Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.675/2/2015*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Neola Pharma – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.316D/2022. … 12.Prin Încheierea din 15 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.322/2/2014/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Neola Pharma – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.900D/2022. … 13.Prin Încheierea din 11 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 587/1/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Neola Pharma – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.428D/2022. … 14.Prin Încheierea din 18 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.529/1/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.707D/2022. … 15.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.391/1/2016*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Neola Pharma – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.880D/2022. … 16.Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.960/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Neola Pharma – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 203D/2023. … 17.Prin Încheierea din 9 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.907/2/2023*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 435D/2023. … 18.Prin Încheierea din 3 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.443/2/2022, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 515D/2023. … 19.Prin Încheierea din 6 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.212/2/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, excepție ridicată de Societatea Fiscal Advisor – S.R.L. din Timișoara într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.816D/2023. … 20.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, având în vedere modul în care sunt reglementate condițiile și obligațiile de raportare, colectare, determinare, comunicare și justificare a valorilor necesare determinării taxei clawback, fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, coroborate cu principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale și cu cel al certitudinii sarcinii fiscale prevăzut de legislația fiscală. De asemenea, prevederile art. 5 alin. (4)-(7) din același act normativ sunt contrare art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât: (i) anihilează și chiar anulează dreptul deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, în calitate de contribuabili, de a verifica valorile comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în vederea calculului taxei clawback; (ii) exonerează această instituție de sarcina probei și de obligația de a explica informațiile comunicate ce stau la baza calcului taxei în discuție; (iii) permit perpetuarea unei administrații opace, secretizate și inaccesibile contribuabililor; (iv) nu respectă principiul transparenței administrației publice, care se impune a fi respectat din perspectiva dreptului la bună administrare reglementat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituție. Or, chiar dacă taxa clawback nu este o sarcină fiscală armonizată la nivelul Uniunii Europene, aceasta nu înseamnă că se sustrage de la principiile generale care se aplică măsurilor pe care administrația publică, printre care și autoritățile fiscale, le adoptă cu privire la activitatea economică. De altfel, transparența rămâne un imperativ inclusiv în domeniile asupra cărora este incidentă competența națională de legiferare, întrucât în lipsa acesteia nu este posibilă verificarea respectării legislației Uniunii Europene în materie, așa cum este statuat chiar în preambulul Directivei 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate. Situația nefavorabilă în care sunt puși deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor față de restul contribuabililor, prin limitarea dreptului acestora de a li se explica și a înțelege sarcina fiscală (taxa clawback) care li se impune, determină și o încălcare a principiului echivalenței și efectivității, instituit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. … 21.Prin urmare, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care acestea nu obligă Casa Națională de Asigurări de Sănătate să pună la dispoziția contribuabililor datele în discuție și nu îndrituiesc, în mod corelativ, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor să aibă acces la toată documentația și la toate informațiile necesare în vederea înțelegerii și stabilirii veridicității valorilor furnizate, în special a valorii consumului de medicamente aferent fiecărui plătitor de contribuție, transmisă prin notificare. … 22.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 3.640D/2021, nr. 1.316D/2022, nr. 1.900D/2022, nr. 2.428D/2022, nr. 2.707D/2022, nr. 2.880D/2022, nr. 435D/2023 și nr. 1.816D/2023, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile criticate fiind constituționale, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 23.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 442D/2022 și nr. 203D/2023 nu își exprimă opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 24.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 515D/2023, nu își exprimă opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 25.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare. În dinamica legislativă, aceste prevederi au fost modificate, fiind menținută soluția legislativă criticată, iar în prezent au următorul cuprins:– Art. 3 alin. (3): „(3) Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7)“; … – Art. 5 alin. (4)-(7):(4)Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 și 12 își asumă sub semnătură electronică și raportează la casele de asigurări de sănătate valoarea aferentă consumului de medicamente care include și TVA, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează:a)farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; … b)unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 și 12 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente, pe baza metodologiei și a formularelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. … (5)Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(6)Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat de medicamente către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza metodologiei și a formatului aprobat prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.(7)Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“ …  … 29.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 31 alin. (1) și (2) referitor la dreptul la informație, ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale și ale art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea normelor europene cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. … 30.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, fiind respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. În esență, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuție trimestrială ce revine deținătorilor autorizației de punere pe piață a medicamentelor (taxa clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități). Modul de calcul al contribuției stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023, paragraful 19, și Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023, paragraful 16). … 31.Prin Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, paragraful 37, Curtea a reținut că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătății stabilește, avizează și aprobă, prin ordin al ministrului sănătății, prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizație de punere pe piață în România, cu excepția medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală. În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție raportată nu doar la prețul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus (a se vedea și Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, paragraful 31). De asemenea, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, paragrafele 20 și 22, Curtea a arătat că dispozițiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011. Prin urmare, întrucât subiecții de drept vizați își pot adapta conduita în funcție de ipoteza normei juridice criticate (Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragraful 33, și Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, precitată), Curtea observă că pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 31 alin. (1) din Constituție nu poate fi reținută. … 32.De asemenea, Curtea a statuat că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora, iar, potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de 30 de zile, prevăzut la alin. (2) al aceluiași articol, contestatarul se poate adresa instanței de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Față de această împrejurare, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 23 și 28, Curtea a constatat că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate raportate la normele fundamentale privind accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție nu poate fi reținută. … 33.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, instituit de art. 56 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, paragrafele 17-19, Curtea a reținut că taxa clawback este o taxă stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituție, a cărei reglementare a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente cu și fără contribuție personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, iar pentru realizarea unui just echilibru între interesul general și drepturile particularilor vizați prin reglementarea criticată, în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, a fost stabilită și forma de calcul al acestei contribuții. De altfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“ (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). Considerentele antereferite sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție nu poate fi reținută. De altfel, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 23, Curtea a reținut că măsurile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conținutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătății, astfel că legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat își are fundamentul în prevederile constituționale. … 34.În ceea ce privește celelalte critici formulate, Curtea reține că taxa clawback nu este o taxă armonizată, iar normele europene menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate nu reglementează cu privire la contribuția în discuție și, prin urmare, în contextul dat, nu au relevanță constituțională prin prisma art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea normelor europene cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. … 35.Având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, anterior indicată, care își menține valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 36.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 37.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Fiscal Advisor – S.R.L. din Timișoara în dosarele nr. 5.732/2/2015/a1 și nr. 5.212/2/2016/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Romastru Trading S.R.L. din București în Dosarul nr. 555/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 5.443/2/2022 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și în dosarele nr. 1.529/1/2020/a1 și nr. 1.907/2/2023*/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Neola Pharma S.R.L. din București în Dosarele nr. 5.675/2/2015*/a1, nr. 7.322/2/2014/a1, nr. 587/1/2020/a1 și nr. 6.391/1/2016*/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 1.960/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește