DECIZIA nr. 577 din 21 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, în Dosarul nr. 9.170/55/2015 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.215D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.387D/2016 și nr. 2.574D/2016, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, în dosarele nr. 9.173/55/2015 și nr. 9.171/55/2015 ale Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.387D/2016 și nr. 2.574D/2016 la Dosarul nr. 1.215D/2016, care a fost primul înregistrat. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:6.Prin deciziile civile nr. 2.091 din 10 iunie 2016, nr. 2.149 din 10 iunie 2016 și nr. 2.592 din 14 septembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 9.170/55/2015, nr. 9.173/55/2015 și nr. 9.171/55/2015, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurenta-reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, în cadrul soluționării recursurilor declarate împotriva unor sentințe civile ale Tribunalului Arad, prin care au fost respinse acțiunile în contencios administrativ formulate de autoarea excepției, având ca obiect despăgubiri, litigii privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999). … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate impun ca repararea pagubei aduse autorității sau instituției publice să se dispună doar prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, fără a se da posibilitatea instituției sau autorității publice de a obține repararea pagubei cu concursul direct al instanței de judecată. Deși prevederile art. 85 din Legea nr. 188/1999 instituie o modalitate rapidă de reparare a pagubelor aduse instituției sau autorității publice de către funcționarii publici, se ajunge în situația critică și injustă ca instituțiile și autoritățile publice să nu mai poată recupera pagubele, dacă nu s-a emis un ordin sau o decizie de imputare în 30 de zile de la constatarea pagubei, paguba rămânând în sarcina instituției publice respective, deoarece instanțele de judecată resping ca inadmisibile cererile de reparare a pagubei de la funcționarii publici cărora nu li s-a emis un ordin sau o decizie de imputare a pagubei. Aceste soluții ale instanțelor nu fac decât să îngrădească instituțiile și autoritățile publice în repararea pagubelor cauzate de către funcționarii publici, spre deosebire de alte instituții sau societăți private ori publice care au această posibilitate de a se adresa instanțelor judecătorești, în cadrul termenului general de prescripție, în vederea reparării pagubelor de la angajați. Așadar, dispozițiile de lege criticate contravin art. 21 din Constituție, privind accesul liber la justiție, deoarece orice condiționare a acestui drept fundamental reprezintă o nesocotire a Constituției și a standardelor internaționale, în orice democrație reală. Invocă în acest sens doctrina referitoare la dreptul de acces efectiv și concret la instanțe. … 8.De asemenea, autoarea excepției susține că prevederile de lege criticate contravin și dispozițiilor art. 44 din Constituție, privind dreptul de proprietate privată, prin imposibilitatea instituției sau autorității publice de a-și recupera bunurile sau contravaloarea lor, dacă nu au depus diligențe în termenul de 30 de zile. … 9.Totodată, autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere și principiului egalității, consacrat de art. 16 din Constituție, deoarece angajații care nu se supun reglementărilor Legii nr. 188/1999 nu beneficiază de această „scutire“ de acoperire a prejudiciului cauzat angajatorului privat sau public. De asemenea se produce o discriminare și între dreptul pe care îl au funcționarii publici de a se adresa direct instanțelor pentru repararea prejudiciului cauzat acestora de către instituțiile publice și dreptul instituțiilor de a repara prejudiciile cauzate de funcționarii publici, condiționat, însă, de emiterea unui ordin sau a unei dispoziții de imputare în termen de 30 de zile, disproporționat față de termenul general de prescripție de 3 ani. … 10.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 481 din 22 septembrie 2005. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 481 din 22 septembrie 2005, referitoare la aceleași dispoziții de lege ca cele invocate în prezenta cauză, dispoziții care, anterior republicării Legii nr. 188/1999 în anul 2007, se regăseau în cuprinsul art. 73 alin. (1) și aveau un conținut normativ identic. Totodată, textul de lege criticat nu încalcă dreptul autorității sau instituției publice de a-și reîntregi patrimoniul, în cazul angajării răspunderii civile a funcționarului public, ci prevede o procedură specială, mai facilă, în acest scop, astfel că nu sunt evidențiate contrarietăți între prevederile constituționale care ocrotesc dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituție, și textul supus analizei. … 13.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere astfel cum a fost reținut în Decizia nr. 456 din 16 iunie 2015, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:(1)Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.(2)Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ.(2^1)Ordinul sau dispoziția de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu.(3)Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei. … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul de proprietate privată, dispozițiilor art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul oricărei persoane de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial, art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, privind dreptul ca litigiul să fie examinat în mod echitabil și public de către un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege, și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, prin Decizia nr. 456 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora. La paragrafele 15 și 16 ale acestei decizii, Curtea a constatat că, într-adevăr, regulile în conformitate cu care se poate angaja răspunderea civilă a funcționarului public sunt diferite de cele aplicabile în cazul stabilirii răspunderii patrimoniale a angajatului cu contract individual de muncă. În cel de-al doilea caz, angajatorul trebuie să se adreseze instanței cu o acțiune în pretenții, pentru a putea angaja răspunderea contractuală a salariatului, potrivit art. 254 alin. (1) din Codul muncii. În schimb, pentru recuperarea prejudiciilor produse autorității sau instituției angajatoare de către funcționarii publici, aceasta va emite un ordin sau o dispoziție de imputare. Art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 are în vedere atât situația în care funcționarul public recunoaște și își asumă responsabilitatea pentru producerea prejudiciului, prin încheierea unui angajament de plată, cât și calea litigioasă de care funcționarul public în cauză are posibilitatea să uzeze, pentru a contesta în fața instanței de contencios administrativ actul de imputare. În această din urmă ipoteză, instanța va aprecia cu privire la legalitatea actului administrativ de imputare, verificând, în același timp, și oportunitatea emiterii acestuia și îndeplinirea condițiilor impuse de lege pentru angajarea răspunderii delictuale, respectiv existența faptei ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate și a vinovăției, elemente pe care autoritatea sau instituția angajatoare sunt ținute să le dovedească. … 19.La paragraful 17 al deciziei sus-amintite, Curtea a reținut că, asupra dispozițiilor din Legea nr. 188/1999, care reglementează modalitatea de reparare a pagubelor aduse autorității sau instituției publice de către funcționarul public, s-a mai pronunțat în jurisprudența sa. Astfel, prin Decizia nr. 481 din 22 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 26 octombrie 2005, a fost verificată constituționalitatea acelorași dispoziții legale care, la acel moment, anterior republicării din anul 2007 a Legii nr. 188/1999, se regăseau la art. 73 alin. (1), având un conținut normativ identic cu cel actual. Cu acel prilej, Curtea a observat că recuperarea pagubelor produse patrimoniului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public, care se face prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziții de imputare ori, după caz, a asumării unui angajament de plată, constituie „o modalitate specifică, mult simplificată și operativă, de acoperire a unui prejudiciu, explicabilă prin raportul specific de autoritate existent între conducătorul autorității sau instituției publice și funcționarul supus rigorilor unui statut special, care îl deosebește de persoana angajată în baza unui contract de muncă“. … 20.În ce privește art. 16 alin. (1) din Constituție, prin aceeași decizie, paragraful 20, Curtea a reținut că, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, în același timp, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Or, așa cum a reținut Curtea și prin Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 august 2013, „statutul special al funcționarilor publici, care conferă acestora anumite avantaje și garanții față de personalul contractual, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea în funcție, justifică un tratament juridic diferit (…)“. … 21.Totodată, prin Decizia nr. 481 din 22 septembrie 2005, precitată, Curtea a reținut că dispozițiile constituționale ale art. 21 consacră, între drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, prevăzute în titlul II, cap. I, accesul liber la justiție al persoanei pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime, ceea ce exclude autoritățile și instituțiile publice. Curtea a mai reținut că textul criticat pentru neconstituționalitate nu încalcă dreptul autorității sau al instituției publice de a-și reîntregi patrimoniul, în cazul angajării răspunderii civile a funcționarului public, ci prevede o procedură specială, mai facilă, în acest scop. Totodată, Curtea a observat că, prin textul criticat, numai în cazul pagubelor produse patrimoniului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public, precum și în cazul nerestituirii în termenul legal a sumelor acordate necuvenit este prevăzută, pentru autoritatea publică, calea emiterii unui ordin sau unei dispoziții de imputare sau, după caz, a asumării de către cel în cauză a unui angajament de plată. Aceasta este o modalitate specifică, mult simplificată și operativă, de acoperire a unui prejudiciu, explicabilă prin raportul specific de autoritate existent între conducătorul autorității sau al instituției publice și funcționarul supus rigorilor unui statut special, care îl deosebește de persoana angajată în baza unui contract de muncă. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.Pentru aceleași considerente, Curtea nu poate reține nici încălcarea dispozițiilor art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul oricărei persoane de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial, art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, privind dreptul ca litigiul să fie examinat în mod echitabil și public de către un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege, și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Astfel, textul de lege criticat instituie o procedură operativă, specifică, de acoperire a unui prejudiciu adus instituției sau autorității publice de către funcționarul public, prin emiterea unui ordin sau a unei decizii de imputare, justificată de raportul specific de autoritate existent între conducătorul autorității sau al instituției publice și funcționarul supus rigorilor unui statut special. … 24.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, Curtea constată că această critică nu este întemeiată, deoarece conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Or, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 481 din 22 septembrie 2005, precitată, textul de lege criticat nu încalcă dreptul autorității sau al instituției publice de a-și reîntregi patrimoniul, ci reglementează procedura de acoperire a unui prejudiciu adus instituției sau autorității publice de către funcționarul public, prin emiterea unui ordin sau a unei decizii de imputare, justificată de raportul specific de autoritate, existent între conducătorul autorității sau al instituției publice și funcționarul supus rigorilor unui statut special. … 25.De altfel, instituția publică, autoare a excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză, invocă propria culpă prin neemiterea de către conducătorul acesteia a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, ceea ce nu poate fi primit ca argument pentru susținerea criticilor de neconstituționalitate. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad în dosarele nr. 9.170/55/2015, nr. 9.173/55/2015 și nr. 9.171/55/2015 ale Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește