DECIZIA nr. 577 din 1 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 257 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Europa Capital – S.A. din București în Dosarul nr. 44.882/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.286D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită judecarea în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere normelor constituționale pretins invocate. În materie fiscală, regula este plata obligațiilor fiscale, iar excepțiile sunt strict prevăzute de Codul fiscal. Având în vedere că situațiile acelor categorii de proprietari de terenuri sunt diferite nu se pune problema încălcării art. 16 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 19 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 44.882/3/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal excepție ridicată de Societatea Europa Capital – S.A. din București, într-un dosar având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins cererea de anulare a unui act administrativ, respectiv o decizie de impunere. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât creează o situație de discriminare între persoane aflate în aceleași circumstanțe, respectiv între proprietarii terenurilor degradate ca urmare a fenomenelor naturale și proprietarii terenurilor degradate în urma acțiunilor umane. Deși ambele categorii de persoane se află în situația de a nu putea folosi terenurile pe care le dețin în proprietate din motive ce nu țin de voința lor, în interpretarea pe care instanțele au dat-o dispozițiilor art. 257 lit. i) din Codul fiscal, doar proprietarii terenurilor degradate în urma unor fenomene naturale beneficiază de scutire de la plata impozitului. Or, nu există niciun temei just care să justifice un regim juridic diferit pentru cele două categorii de persoane de vreme ce niciuna dintre aceste categorii nu poate opta în mod obiectiv pentru a da o întrebuințare terenurilor pe care le deține. … 7.Nu este corect ca statul să impună o restrângere a dreptului de proprietate, prin obligarea la plata impozitului pe teren, pentru terenuri care în prezent nu pot fi folosite în niciun scop din culpa statului, care le-a degradat în mod iresponsabil. Situația este cu atât mai inechitabilă cu cât statul nu percepe impozitul de la persoanele care nu-și pot folosi terenurile care au fost degradate în urma unor fenomene naturale.  … 8.Astfel, în măsura în care art. 257 lit. i) din Codul fiscal s-ar aplica în sensul stabilit de instanța de fond, proprietarul unui teren care deja suferă un prejudiciu ca urmare a imposibilității de a-și folosi bunul este obligat să suporte un prejudiciu și mai mare, întrucât statul îi percepe impozit pentru bunul respectiv. Limitarea dreptului de proprietate prin perceperea unui impozit pentru bunul ce face obiectul dreptului de proprietate reprezintă o restrângere a dreptului de proprietate în sensul art. 53 din Constituție și ar trebui să aibă un caracter excepțional și proporțional. … 9.Prin impunerea unui impozit pentru terenuri care aduc proprietarilor lor doar prejudicii, întrucât necesită investiții semnificative pentru a recăpăta utilitatea economică, statul nu asigură o așezare justă a sarcinii fiscale. O justă așezare ar presupune ca statul să perceapă impozite și taxe de la persoanele ale căror bunuri aduc beneficii și care pot suporta astfel taxele și impozitele percepute de stat, iar nu de la persoanele care deja sunt în situația de a nu putea utiliza bunurile pe care le dețin. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 11.Astfel, se arată că textul legal criticat nu contravine principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție. Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în jurisprudența sa, că egalitatea nu înseamnă uniformitate, astfel că este posibilă instituirea unui tratament juridic diferit pentru situații deosebite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv. Principiul egalității nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Or, în cauza de față, proprietarii terenurilor degradate ca urmare a fenomenelor naturale nu se află într-o situație identică sau similară cu proprietarii terenurilor degradate în urma acțiunilor umane, motiv pentru care regimul juridic diferit este justificat rezonabil. … 12.De asemenea, art. 257 lit. i) din Codul fiscal nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și nici pe cele ale art. 56 alin. (2) din Constituție privind justa așezare a sarcinilor fiscale, stabilirea prin lege a obligației de plată a anumitor impozite sau taxe, precum și a eventualelor scutiri de la plata acestora ținând de opțiunea exclusivă a legiuitorului, în funcție de politica fiscală promovată și de interesele generale ale societății la un moment dat. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 257 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, care au următorul conținut: „Impozitul pe teren nu se datorează pentru: […] i) terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălți, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului.“  … 17.Curtea observă că dispozițiile Legii nr. 571/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 227/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, dar având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate potrivit regulii tempus regit actum, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauza de față. … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul art. 257 din Legea nr. 571/2003 se referă la scutirea de la plata impozitului pe teren, lit. i) a acestui articol vizând, printre altele, terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură. … 20.Din datele aflate la dosar, rezultă că, în speță, este vorba de un teren care a fost revendicat de la stat și care, în cele din urmă a fost restituit, dar într-o formă degradată care îl făcea impropriu pentru agricultură sau silvicultură, conform susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate. Revine însă instanțelor judecătorești să stabilească dacă în urma acțiunilor fostului proprietar [statul] terenul a devenit impropriu folosirii pentru agricultură sau silvicultură prin natura sa. … 21.Așadar, Curtea constată că, în realitate, criticile autoarei excepției de neconstituționalitate vizează chestiuni care țin de interpretarea și aplicarea legii, ce sunt de competența instanțelor de judecată. Față de cele prezentate, având în vedere că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Curtea a statuat că interpretarea și aplicarea normelor legale la speța dedusă judecății sunt atributul instanțelor de judecată și nu intră în competența sa de soluționare, instanța de contencios constituțional pronunțându-se, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, excepția va fi respinsă ca inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 257 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Europa Capital – S.A. din București în Dosarul nr. 44.882/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește