DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, excepție ridicată de Iulian-Mihai Bâță în Dosarul nr. 4.870/231/2019 al Judecătoriei Focșani – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.666D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, și solicită menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.870/231/2019, Judecătoria Focșani – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, excepție ridicată de Iulian-Mihai Bâță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute de Legea nr. 4/2008. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 alin. (3) și art. 23 alin. (11) din Constituție, întrucât, deși există posibilitatea contestării procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute de legea în discuție, între data formulării plângerii contravenționale și acordarea primului termen de judecată pot curge între 3 și 6 luni, timp în care, dacă organul constatator al contravenției a dispus măsura complementară a interzicerii accesului la un eveniment sportiv, contravenientul nu poate participa la o astfel de manifestare, iar dacă ar participa, aceasta ar constitui infracțiune conform art. 4 din Legea nr. 4/2008. Astfel, până când instanța judecătorească ar dispune suspendarea sancțiunii complementare, este posibil ca aceasta să fi fost deja executată, mai ales în cazul interzicerii accesului la competiții sportive pe o durată de 6 luni, iar în situația în care instanța judecătorească nu ar menține sancțiunea complementară, aceasta ar fi deja executată, ceea ce reprezintă un abuz asupra libertății persoanei. … 6.Judecătoria Focșani – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul a prevăzut posibilitatea instanței de a dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancțiunii, la cererea petentului, iar în aceste condiții suspendarea executării sancțiunii poate fi dispusă și înainte de soluționarea plângerii contravenționale, dacă probele aflate la dosar sunt suficiente pentru a analiza temeinicia cererii de suspendare. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prezumției de nevinovăție sau a dreptului la un proces echitabil. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008, care au următorul cuprins: „(4) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sancțiunii complementare.“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) privind libertatea persoanei, în componenta privind prezumția de nevinovăție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, concretizat prin Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 22 mai 2023, și Decizia nr. 113 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2011, ocazie cu care instanța de contencios constituțional a respins excepția ca neîntemeiată, reținând că prin dispozițiile art. 47 alin. (1) și (4) din Legea nr. 4/2008 nu este înlăturată sub niciun aspect posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției, inclusiv pentru a obține suspendarea executării sancțiunii contravenționale complementare. În acest sens, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 4/2008 stabilește că, la cererea petentului, instanța de judecată învestită cu soluționarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancțiunii contravenționale complementare. Or, faptul că legiuitorul a instituit aplicarea unei măsuri contravenționale complementare, fără a reglementa suspendarea de drept a executării sancțiunii contravenționale complementare ca urmare a introducerii acțiunii în instanță, atribuind însă instanței posibilitatea de a dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancțiunii, la cererea petentului, nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție sau a celorlalte dispoziții constituționale și convenționale invocate (Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, precitată, paragraful 13). … 13.În ceea ce privește politica contravențională sau penală a statului, aceasta ține de opțiunea legiuitorului, care, în funcție de valorile sociale ocrotite și care pot fi lezate prin săvârșirea unor contravenții sau a unor infracțiuni, poate și trebuie să stabilească un anumit cadru normativ care să sancționeze mai sever sau mai blând anumite fapte. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Prin urmare, contravențiile sunt fapte antisociale pe care legiuitorul le consideră de o gravitate care nu implică o răspundere penală, însă care trebuie să fie sancționate pentru ca valorile sociale ocrotite să nu cadă în derizoriu, dreptul contravențional fiind apropiat dreptului penal, diferența esențială dintre cele două categorii fiind gravitatea mai redusă a faptelor contravenționale, cu consecințe importante în sancționarea lor, context în care, în virtutea art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz (Decizia nr. 537 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1097 din 17 noiembrie 2021, paragraful 19). … 14.De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aplicarea unor prezumții relative procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale doar în măsura în care nu impune o sarcină excesivă în privința apărării celui acuzat (spre exemplu, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 60). Tot prin jurisprudența acestei instanțe europene s-a arătat că prezumțiile de fapt și de drept se regăsesc în orice sistem de drept și, în principiu, Convenția nu derogă de la acestea, însă impune statelor, cu precădere în materie penală, să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și respectând dreptul la apărare (Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunțată în Cauza Salabiaku împotriva Franței, paragraful 28). … 15.Or, aplicând considerentele mai sus prezentate la cauza dedusă judecății, Curtea a observat că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile criticate. Sancțiunea complementară criticată (i) se circumscrie marjei de apreciere a legiuitorului stabilite prin jurisprudența antereferită, (ii) este adecvată la gradul de pericol social al faptei săvârșite (violența cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive). Legea nr. 4/2008 prevede căi de atac la dispoziția contravenientului pentru a contesta sancțiunea în discuție, legiuitorul lăsând instanței judecătorești posibilitatea să aprecieze dacă sancțiunea complementară se menține sau se suspendă pe durata soluționării cauzei, iar pe parcursul soluționării cauzei dreptul la apărare este garantat (Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 22 mai 2023, paragraful 16). … 16.Față de această împrejurare, Curtea a reținut că textele criticate instituie o măsură ce este justificată pe deplin în contextul dat, circumscriindu-se opțiunii legiuitorului în ceea ce privește politica contravențională sau penală a statului, în funcție de valorile sociale ocrotite și care pot fi lezate prin săvârșirea unor contravenții sau a unor infracțiuni, ceea ce impune o astfel de reglementare în domeniul competițiilor și a jocurilor sportive pentru sancționarea violenței în contextul dat, având și un rol de prevenire și de combatere a violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive. Astfel, sancțiunea complementară constituie o veritabilă măsură disuasivă, ce are ca scop preîntâmpinarea săvârșirii unor noi fapte de natură contravențională în materie (pentru identitate de rațiune, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 194 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 8 iunie 2017). … 17.În acest context, Curtea învederează că, potrivit art. 30 din Legea nr. 4/2008, contravențiilor prevăzute de această lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, desigur, în condițiile stabilite de lege. Astfel, așa cum Curtea a arătat mai sus, în virtutea prevederilor art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, autorului contravenției i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede ca instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, aspecte care, însă, sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii. Astfel, cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Decizia nr. 831 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 23 mai 2019, paragraful 19). … 18.Față de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008, în raport cu dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iulian-Mihai Bâță în Dosarul nr. 4.870/231/2019 al Judecătoriei Focșani – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Focșani – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește