DECIZIA nr. 575 din 21 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de municipiul Galați, prin primar, în Dosarul nr. 37.647/3/2015 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 720D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Dragoș-Mihail Daghie, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa părții Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.694D/2016 și nr. 584D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, ridicată de același autor în dosarele nr. 15.003/3/2016 și nr. 27.859/3/2016 ale aceleiași instanțe. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Dragoș-Mihail Daghie, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în cele trei dosare menționate, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, arătând că, în opinia sa, aceasta este neîntemeiată. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.694D/2016 și nr. 584D/2017 la Dosarul nr. 720D/2016. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.694D/2016 și nr. 584D/2017 la Dosarul nr. 720D/2016, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată că situația premisă, care a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate, o constituie invalidarea unor decizii ale primarului municipiului Galați referitoare la imposibilitatea restituirii în natură a unor imobile revendicate. Precizează, în esență, că nu pot face obiectul retrocedării imobilele care aparțin proprietății publice. Dacă imobilele se află în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale, trebuie avut în vedere că părțile se află pe picior de egalitate, ceea ce se transpune și în plan procesual. Dar textul de lege criticat permite doar persoanei vătămate să conteste decizia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, nu și unității deținătoare, ceea ce este de natură să încalce dreptul de acces liber la justiție al acesteia. Depune la dosar și note scrise. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra aceluiași text de lege, prin prisma unor critici similare, constatând conformitatea acestuia cu prevederile din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 29 aprilie 2016, Sentința civilă nr. 1.162 din 14 octombrie 2016 și prin Încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunțate în dosarele nr. 37.647/3/2015, nr. 15.003/3/2016 și, respectiv, nr. 27.859/3/2016, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată, în toate cele trei dosare, de municipiul Galați, prin primar, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor decizii prin care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat dispozițiile emise de primarul municipiului Galați, conținând propuneri de restituire prin echivalent a unor imobile revendicate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, identică în toate cele trei dosare conexate, autorul acesteia critică faptul că, în cauzele având ca obiect contestațiile formulate împotriva deciziilor de invalidare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, calitate procesuală activă au doar persoanele care se consideră îndreptățite, astfel cum sunt definite de art. 3 pct. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013. Or, prin eliminarea controlului judiciar al acestor decizii declanșat de entitatea învestită cu soluționarea notificării, se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se de conținut prevederile art. 21 din Constituție. Aceasta, deoarece lipsa căii de atac împotriva deciziei administrative care lipsește de efecte o altă decizie administrativă emisă de un organ care nu se află în raport de subordonare ierarhică sau funcțională cu primul, echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra unor măsuri tehnico-administrative care ar putea leza interesele legitime ale comunității locale și principiul plenitudinii de competență cu care această entitate a fost învestită de legiuitor, dreptul de acces liber la justiție devenind, astfel, teoretic și iluzoriu. Precizează că, în cauză, autoritatea locală nu își poate susține soluția adoptată inițial, invalidată ulterior de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, potrivit căreia restituirea terenului revendicat pe vechiul amplasament nu ar fi posibilă fără lezarea interesului public. … 11.Tribunalul București – Secția a V-a civilă nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 720D/2016. În celelalte două dosare consideră că textul de lege criticat asigură accesul liber la justiție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut:– Art. 35 alin. (1): „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.“ …  … 17.Art. 33 stabilește termenele în care entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar art. 34 prevede termenele în care trebuie soluționate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. În speță sunt aplicabile prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013, fiind vorba despre o decizie emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, același în toate cele trei dosare conexate (primarul municipiului Galați), prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4), care consacră principiul separației puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24, care consacră dreptul la apărare și art. 129, care reglementează cu privire la folosirea căilor de atac. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, și Decizia nr. 245 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 27 iulie 2017, a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, din perspectiva unor critici similare, referitoare la faptul că legea nu conferă unității deținătoare a bunului imobil solicitat/entității învestite cu soluționarea notificării legitimare procesuală activă pentru contestarea în instanță a deciziei Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de invalidare a propunerii sale de acordare de măsuri reparatorii în echivalent. … 20.Prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, paragraful 32, Curtea a reținut că izvorul dreptului la despăgubire al persoanei îndreptățite îl constituie bunul imobil preluat în mod abuziv, compensarea prin echivalent fiind o măsură excepțională care se abate de la principiul restituirii în natură. În cazul compensării prin puncte, statul a ales ca el însuși să preia sarcina despăgubirii cu privire la bunurile care fac obiectul legii; prin urmare, în lipsa acestui mecanism ar fi revenit unității deținătoare obligația fie de a restitui bunul în natură, fie de a acorda o măsură reparatorie prin echivalent, indiferent de forma acestuia. Curtea a apreciat, de asemenea, că unitatea deținătoare – indiferent de regimul său juridic – și statul formează un corp procesual unitar în concepția legiuitorului. Această realitate normativă, fiind rezultatul unei ficțiuni juridice pe care legiuitorul a creat-o, constituie, în mod indubitabil, o regulă de drept în materia restituirii reglementată de Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, iar caracteristica esențială a acesteia este faptul că nu poate fi făcută proba contrară împotriva unei asemenea reguli, prin mijlocirea art. 21 din Constituție. Regula de drept enunțată impune, în mod axiomatic, concluzia potrivit căreia acest corp acționează unitar prin actul care produce efecte în circuitul juridic, și anume: (1) decizia entităților învestite de lege de restituire în natură a bunului imobil sau (2) decizia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de invalidare sau validare în tot sau în parte a deciziilor emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii. Competența Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor nu naște un drept al unității deținătoare la a contesta actul acesteia, ci de a concura la realizarea actului care produce efecte juridice și este opozabil și persoanei îndreptățite. Răsturnarea acestei concepții legislative poate duce la golirea de conținut a întregii proceduri de restituire, aceasta disipându-se între diversele interese mai mult sau mai puțin îndreptățite ale subiecților ce participă și concură la realizarea întregului proces. … 21.Curtea a statuat, prin aceeași decizie (paragraful 33), că, din moment ce atât unității deținătoare, cât și Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor le incumbă obligația de restituire, nu se poate reține existența unei limitări a accesului liber la justiție a uneia împotriva celeilalte. Prin urmare, legiuitorul a considerat că în cadrul procesului de restituire nu pot exista interese legitime divergente între acestea; ceea ce este actual și primează este interesul legitim al persoanei îndreptățite de a i se restitui bunul în natură/echivalent, aspect pe care numai aceasta îl poate contesta.  … 22.În consecință, deși unitatea deținătoare ar putea invoca un interes de fapt în promovarea unei căi de atac împotriva deciziei de invalidare a Comisiei Naționale pentru Compensarea imobilelor, Curtea a apreciat că acest interes nu este unul legitim pentru a putea fi valorificat în sensul art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. Caracterul legitim al interesului – în contextul cadrului normativ configurat de Legea nr. 165/2013 – aparține doar persoanei îndreptățite, căreia, de altfel, legea îi și recunoaște dreptul de a contesta actul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Prin urmare, Curtea a constatat că textul legal criticat nu încalcă art. 21 din Constituție. … 23.În considerarea acestor argumente, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013. … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței sale, Curtea apreciază că, în cauza de față, își mențin valabilitatea atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele care au stat la baza acesteia. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de municipiul Galați, prin primar, în dosarele nr. 37.647/3/2015, nr. 15.003/3/2016 și, respectiv, nr. 27.859/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește