DECIZIA nr. 575 din 20 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Antik Levente Farkas în Dosarul nr. 698/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.810D/2016.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că magistratul față de care s-a pronunțat o soluție de respingere a sesizării Inspecției Judiciare cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare nu are interesul să conteste o asemenea soluție. Poate însă să demonstreze acest interes și va intra în categoria de parte interesată, care este prevăzută de lege. Consideră că se justifică menținerea celor statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 356 din 24 septembrie 2013 și nr. 487 din 21 noiembrie 2013. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 2.972 din 10 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 698/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Antik Levente Farkas într-o cauză având ca obiect anularea parțială a unei rezoluții a Inspecției Judiciare prin care s-a dispus respingerea sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare de către autorul excepției. Acesta a solicitat instanței înlăturarea din dispozitivul rezoluției contestate a mențiunii referitoare la comunicarea acesteia către Comisia de evaluare a activității profesionale a judecătorilor, din cadrul Curții de Apel Oradea, precum și a mențiunilor cuprinse în considerente, care se referă la anumite aspecte în legătură cu care se arată că se impune a fi avute în vedere în cadrul procedurii de evaluare a activității profesionale a judecătorilor, din perspectiva calității redactării hotărârii judecătorești.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că, de vreme ce persoana care a formulat sesizarea prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 poate contesta în instanță soluția de clasare sau de respingere a sesizării din oficiu și întrucât obiectul acțiunii disciplinare vizează conduita magistratului în cauză, este firesc ca și acesta din urmă să se poată adresa justiției pentru înlăturarea unor deficiențe ale actului atacat, respectiv anumite mențiuni din considerente și dispozitiv care sunt neavenite și care pot produce vătămări. Invocă prevederile art. 461 din Codul de procedură civilă, care instituie posibilitatea îndreptării căii de atac împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii sau împotriva considerentelor hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecarea acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea.  … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că dreptul de acces la justiție nu este absolut și reținând că legiuitorul are, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legitimarea procesuală de a stabili procedura de judecată, iar limitarea sferei titularilor dreptului de a contesta rezoluția de respingere a sesizării este justificată și proporțională, întrucât, pe de o parte, ea delimitează în mod logic sfera celor care se pot pretinde, în mod real, vătămați printr-o astfel de rezoluție, iar, pe de altă parte, cele stabilite printr-o astfel de rezoluție nu se bucură de putere de lucru judecat, astfel că, în măsura în care vor fi valorificate printr-un alt act, vătămător pentru magistrat, ele vor putea fi combătute prin orice mijloc de probă prevăzut de lege cu ocazia contestării acestui din urmă act.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, prin care se face referire expresă la „persoana interesată“ sau la „partea interesată“. Arată că magistratul cu privire la care s-a pronunțat o soluție de clasare a sesizării din partea Inspecției Judiciare nu poate justifica niciun interes pentru a ataca această soluție care îi este favorabilă, nefiindu-i afectat niciun drept sau interes legitim. … 9.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 149 din 7 martie 2013 și nr. 356 din 24 septembrie 2013, în sensul constituționalității textului de lege criticat. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care au următorul conținut:– Art. 47 alin. (5): „(5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.“  …  … 13.Art. 47 alin. (1) lit. c), la care face referire textul de lege criticat, are în vedere respingerea sesizării făcute din oficiu de Inspecția Judiciară conform art. 45 alin. (2), în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii disciplinare. … 14.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) care instituie principiul egalității și art. 21 alin. (1) care consacră dreptul de acces liber la justiție. Prin raportare la prevederile art. 20 din Legea fundamentală invocă și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care reglementează cu privire la dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat consacră dreptul persoanei care a formulat o sesizare adresată Inspecției Judiciare în legătură cu abateri disciplinare săvârșite de judecători și procurori de a contesta, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, rezoluția de respingere a acestei sesizări. Potrivit art. 44 alin. (3)-(5) din Legea nr. 317/2004, acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători și procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiției sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pentru cele săvârșite de magistrații-asistenți, se exercită de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar. … 16.Curtea reține că angajarea răspunderii disciplinare a magistraților implică trei etape, parcurse succesiv: o primă etapă a verificării prealabile, efectuată de Inspecția Judiciară, urmată de faza cercetării disciplinare prealabile, efectuată, după caz, de Ministerul Justiției, de Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de Parchetul de pe lângă aceasta, sau de Inspecția Judiciară și care are loc în situația în care se apreciază de către inspectorul judiciar, în etapa verificării prealabile, că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare și, apoi, etapa acțiunii disciplinare propriu-zise, desfășurată în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. … 17.Art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, la care face referire textul de lege criticat, are în vedere respingerea sesizării făcute din oficiu de Inspecția Judiciară conform art. 45 alin. (2) – adică în ipoteza în care Inspecția Judiciară este titulară a acțiunii disciplinare -, respingere dispusă, prin rezoluție, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii.  … 18.Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate este nemulțumit, în esență, de faptul că doar persoana care a formulat sesizarea adresată Inspecției Judiciare referitoare la săvârșirea unei abateri disciplinare de către un magistrat poate să conteste în fața instanței judecătorești, potrivit textului de lege criticat, rezoluția de respingere a sesizării, iar nu și magistratul vizat de cercetarea disciplinară. Analizând această susținere, Curtea reține că soluția de respingere a sesizării, cu care se finalizează cercetarea disciplinară, este dată în urma unei analize realizate de inspectorul judiciar cu ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat, care, potrivit art. 46 alin. (1) teza a doua, sunt obligatorii, în cadrul acestei etape stabilindu-se faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției [art. 46 alin. (1) teza întâi]. De aceea, împrejurarea că legea nu prevede posibilitatea ca magistratul cercetat să conteste în fața instanței judecătorești soluția de respingere a sesizării este explicabilă prin faptul că soluția de respingere a sesizării este, în mod evident, favorabilă acestuia și, ca atare, magistratul cercetat nu justifică niciun interes în promovarea unei astfel de acțiuni. Or, interesul este una dintre condițiile esențiale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție. … 19.În cauza de față, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către autorul excepției de neconstituționalitate, judecător la Curtea de Apel Oradea, a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, constând în „utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat“. După efectuarea cercetării prealabile disciplinare, prin rezoluție, s-a dispus respingerea sesizării din oficiu formulate de Inspecția Judiciară. Judecătorul cercetat a solicitat Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal să înlăture din dispozitivul rezoluției în discuție mențiunea referitoare la comunicarea acesteia către Comisia de evaluare a activității profesionale a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Oradea, precum și mențiunile cuprinse în considerente, care se referă la „anumite aspecte“ în legătură cu care inspectorul judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară consideră că „se impune a fi avute în vedere în cadrul procedurii de evaluare a activității profesionale a judecătorilor, din perspectiva indicatorului B (1) a) – calitatea redactării hotărârilor judecătorești“. Relevant în acest context este faptul că, în virtutea prevederilor art. 38 alin. (2) din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, modificat și completat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.157/2015, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 15 noiembrie 2016, Inspecția Judiciară poate transmite din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării. … 20.Curtea constată așadar că autorul excepției nu a contestat propriu-zis soluția de respingere a sesizării cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare, ipoteză normativă reglementată de textul de lege supus controlului de constituționalitate, ci a solicitat înlăturarea din cuprinsul rezoluției a anumitor mențiuni, distincte de soluția dispusă prin rezoluție, mențiuni care nu țin de răspunderea disciplinară a magistraților. Or, textul de lege ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate vizează exclusiv soluția de respingere a sesizării, cererea de înlăturare a oricăror alte mențiuni, care nu au legătură cu răspunderea disciplinară, neintrând în domeniul de aplicare al art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, dedus în cauza de față controlului exercitat de Curtea Constituțională. În consecință, excepția de neconstituționalitate referitoare la acest text de lege este inadmisibilă, neîndeplinind condiția legăturii cu soluționarea cauzei, impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 21.Curtea reține totodată că, potrivit art. 43 alin. (1) din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, art. 40 lit. e) din Legea nr. 317/2004 consacră atribuția secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de a soluționa contestațiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor.  … 22.Ca atare, Curtea observă că autorul excepției nu ar justifica un interes imediat nici cu privire la cererea de înlăturare a mențiunilor referitoare la comunicarea rezoluției către Comisia de evaluare a activității profesionale a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Oradea și nici a celor care se referă la aspectele pe care inspectorul judiciar le-a consemnat în considerentele rezoluției și care apreciază că s-ar impune să fie avute în vedere în cadrul procedurii de evaluare a activității profesionale a judecătorului cercetat. Aceasta, deoarece acesta are, așa cum s-a arătat, posibilitatea de a contesta în mod distinct calificativul acordat în urma evaluării. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Antik Levente Farkas în Dosarul nr. 698/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește