DECIZIA nr. 573 din 16 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 8.213/117/2017/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.887D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.888D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, excepție ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 1.642/117/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.888D/2019 la Dosarul nr. 2.887D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, referitor la Dosarul nr. 2.888D/2019, precizează că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie doar dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, deoarece aceste norme sunt aplicabile în cauza dedusă judecății. Pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, sens în care precizează că termenul prevăzut de dispozițiile legale criticate este stabilit pentru a asigura executarea de către debitor a obligației prevăzute în titlul executoriu, fără a se încălca dispozițiile din Constituție invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.213/117/2017/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect amenda pentru neexecutarea hotărârii judecătorești. … 8.Prin Încheierea din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.642/117/2019, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect amenda pentru neexecutarea hotărârii judecătorești. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, încalcă principiul securității raporturilor juridice și accesul liber la justiție. În esență, se arată că neexecutarea obligației debitorului în termen de trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților constituie un criteriu artificial, care readuce în discuție atât termenul de punere în executare de bunăvoie a titlului executoriu, reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă, prin care se impune debitorului să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative în condițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cât și hotărârea pronunțată în condițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, hotărâre ce poate fi atacată cu recurs. Astfel, dacă instanța de executare prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 pronunță o hotărâre în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, care prevede că sancțiunile se stabilesc „pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu“, art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 condiționează fixarea sumei de către instanța de executare, prevăzută de art. 24 alin. (3) al Legii nr. 554/2004, de neexecutarea în mod culpabil de către debitor a obligației prevăzute în titlul executoriu în termen de trei luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a sancțiunilor. Faptul că amenda și penalitățile aplicate în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt stabilite pe zi de întârziere înseamnă că ele cresc pe zi ce trece, având ca scop determinarea debitorului să execute obligația sa. Or, condiționarea fixării sumei sancțiunilor deja aplicate pe zi de întârziere de neexecutarea într-un termen ales aleatoriu de legiuitor și impus suplimentar este de natură să lipsească de forță juridică hotărârea instanței de executare prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și să lipsească de substanță liberul acces la justiție al creditorului. Astfel, legiuitorul a lăsat deschisă calea ca, deși sancțiunile sunt aplicate, suma lor să nu fie fixată și, de facto, ele să nu existe niciodată. … 10.De asemenea, în situația în care instanței învestite cu cererea în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 i se impune să fixeze suma doar în cazul în care obligația nu a fost executată de către debitor, aceasta e pusă în situația de a încălca autoritatea de lucru judecat a instanței învestite cu cererea în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și de a i se substitui în atribuții. Astfel, deși, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, creditorul obținuse cele două sancțiuni, cu menționarea curgerii lor pe zi de întârziere raportat la data rămânerii definitive a titlului executoriu și până la executarea obligației, în fața instanței învestite cu cererea în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, aceste sancțiuni se vor dovedi iluzorii, contrar securității raporturilor juridice, așa cum ele se nasc dintr-o hotărâte judecătorească definitivă, în care debitorul e sancționat pentru vătămarea dreptului creditorului: la executarea integrală, exactă și la timp a obligației. … 11.Referitor la dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, autorul susține încălcarea art. 1 alin. (5), art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1) și (2) și art. 44 alin. (1) din Constituție, deoarece determină aplicarea legii într-o interpretare a cărei valabilitate a încetat în urma modificării art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, în sensul eliminării termenului „definitivă“ din cuprinsul normei. Ulterior Deciziei nr. 12 din 22 februarie 2018, precitată, a ieșit din vigoare articolul de lege interpretat și a fost modificat și art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în sensul că suma datorată cu titlul de penalități se fixează succesiv până la stingerea completă a obligației, prima fixare a acestei sume neavând caracter irepetabil. În aceste condiții, se consideră că decizia interpretativă își încetează aplicabilitatea și că instanța de fond a aplicat legea într-o interpretare care a încetat odată cu ieșirea din vigoare a normei ce constituia obiect al interpretării și a normei care constituia esența raționamentului argumentativ în Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, precitată. Se mai susține că autoritatea judecătorească a adoptat rolul legiuitorului, criticându-l pe acesta. Fixarea, chiar prin dispozitivul deciziei anterior menționate, a unui termen maxim de trei luni pentru care pot fi calculate penalitățile, instituie distincții oprite de principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus și intră în contradicție cu legiuitorul, de vreme ce art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu include nicio limitare și precizează doar că instanța de executare va „fixa suma ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților“. Se invocă încălcarea principiului nediscriminării, deoarece se introduc distincții între creditorii unor obligații de a face, puse în sarcina unor debitori publici (cazul A) și creditorii unei obligații puse în sarcina unor debitori privați sau ai altor obligații decât cea de a face, puse în sarcina debitorilor publici (cazul B), și, totodată, se introduc distincții nepermise între debitorii publici ai obligației de a face (cazul C) și debitorii privați sau ai altor obligații decât cele de a face puse în sarcina debitorilor publici (cazul D), sens în care invocă dispozițiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Autorul mai susține că, după trei luni, creditorii din cazul A sunt lăsați fără singurele posibilități prevăzute de normele de executare silită de a constrânge debitorul să-și execute obligația. Se aduce astfel atingere dreptului creditorului la executarea silită a obligației și la utilizarea unor mijloace legale eficiente, cu concursul instanței de executare. … 12.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.887D/2019, consideră că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 sunt constituționale, apreciind că acestea nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (1) din Constituție. … 13.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.888D/2019, consideră că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în ambele variante, sunt constituționale. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, și ale art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 mai 2018. … 18.Dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, au următorul cuprins: „Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul, în mod culpabil, nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților. Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației.“ … 19.Dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au următorul cuprins: „Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților. Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației.“ Prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, a stabilit că: „penalitățile stabilite în procent pe zi de întârziere se calculează de la momentul indicat în încheierea pronunțată în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, până la executarea obligației, dar nu mai târziu de momentul expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligația, în caz de neexecutare;“. … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată și a creanțelor asupra statului. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, Curtea observă că textul de lege criticat face parte din capitolul III – „Procedura de executare“ din Legea nr. 554/2004 și conține norme procedurale specifice fazei de executare silită în materia contenciosului administrativ. Procedura contenciosului administrativ dă expresie dispozițiilor art. 52 din Legea fundamentală referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, fiind derogatorie de la regulile procedural civile și având un caracter special (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016). De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) din Constituție „condițiile și limitele exercitării acestui drept (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) se stabilesc prin lege organică.“ Totodată, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, a căror stabilire este de competența legiuitorului, așa cum reiese din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie 2005). … 22.Astfel, Curtea reține că termenul de 3 luni, prevăzut de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, nu îngrădește dreptul creditorului de a se adresa justiției și de solicita instanței de executare fixarea sumei ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalități, ci dă expresie competenței legiuitorului, consacrată de art. 52 alin. (2) și art. 126 alin. (2) din Constituție, de a stabili exigențe specifice fazei executării silite în materia contenciosului administrativ, în vederea aducerii la îndeplinire a obligației stabilite prin hotărârea judecătorească definitivă. De asemenea, instanța de executare stabilește, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile datorate creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației. Având în vedere natura juridică a penalităților și a despăgubirilor și scopul reglementării lor, dispozițiile legale criticate se integrează cadrului juridic în care poate avea loc constrângerea autorităților publice în vederea executării hotărârilor judecătorești în materia contenciosului administrativ. În consecință, Curtea constată că, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate, dispozițiile art. 21 din Constituție nu sunt încălcate. … 23.Totodată, Curtea precizează că celelalte aspecte invocate se subsumează modului de interpretare și aplicare în cauzele deduse judecății a dispozițiilor legale criticate și ale art. 906 din Codul de procedură civilă, soluționarea acestora fiind de resortul instanțelor judecătorești. … 24.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, care au făcut obiectul interpretării prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea constată că ceea ce a determinat ridicarea acestei excepții rezidă exclusiv în probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii în speță, având în vedere succesiunea în timp a soluțiilor legislative cuprinse de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Competența de a aprecia dacă legea a fost corect interpretată și aplicată revine instanțelor judecătorești, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, fără a intra în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19).  … 25.În consecință, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este inadmisibilă. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 8.213/117/2017/a1 și în Dosarul nr. 1.642/117/2019 ale Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.642/117/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește