DECIZIA nr. 572 din 9 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (3^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, excepție ridicată de Sindicatul Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, în numele membrilor de sindicat Adam Monica și alții, în Dosarul nr. 919/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.066D/2019. … 2.La apelul nominal, lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.067D/2019, nr. 1.068D/2019, nr. 1.069D/2019, nr. 1.070D/2019, nr. 1.071D/2019, nr. 1.072D/2019, nr. 1.073D/2019, nr. 1.074D/2019, nr. 1.075D/2019, nr. 1.076D/2019, nr. 1.077D/2019, nr. 1.078D/2019, nr. 1.079D/2019, nr. 1.080D/2019, nr. 1.081D/2019 și nr. 1.082D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, excepție ridicată de Sindicatul Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, în numele membrilor de sindicat Bud Maria Gabriela și alții [Dosarul nr. 1.067D/2019], Contiu Viorel și alții [Dosarul nr. 1.068D/2019], Fogel Iudit și alții [Dosarul nr. 1.069D/2019], Merce Livia și alții [Dosarul nr. 1.070D/2019], Oiegas Carmen Elena și alții [Dosarul nr. 1.071D/2019], Pomian Mariana și alții [Dosarul nr. 1.072D/2019], Talpos Angela și alții [Dosarul nr. 1.073D/2019], Burzo Ana Eluca și alții [Dosarul nr. 1.074D/2019], Petrut Viorica și alții [Dosarul nr. 1.075D/2019], Bartos I. Robert și alții [Dosarul nr. 1.076D/2019], Ierima Maria și alții [Dosarul nr. 1.077D/2019], Rosca Maria și alții [Dosarul nr. 1.078D/2019], Barlea Gheorghe și alții [Dosarul nr. 1.079D/2019], Hotea Ioana și alții [Dosarul nr. 1.080D/2019], Bujor Marius și alții [Dosarul nr. 1.081D/2019] și, respectiv, Nemes Viorica și alții [Dosarul nr. 1.082D/2019], în dosarele nr. 2.342/100/2018, nr. 2.343/100/2018, nr. 2.344/100/2018, nr. 2.345/100/2018, nr. 2.346/100/2018, nr. 2.347/100/2018, nr. 2.348/100/2018, nr. 2.349/100/2018, nr. 2.350/100/2018, nr. 2.351/100/2018, nr. 2.352/100/2018, nr. 2.353/100/2018, nr. 2.354/100/2018, nr. 2.355/100/2018, nr. 2.356/100/2018 și nr. 2.357/100/2018 ale Tribunalului Maramureș – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.067D/2019, nr. 1.068D/2019, nr. 1.069D/2019, nr. 1.070D/2019, nr. 1.071D/2019, nr. 1.072D/2019, nr. 1.073D/2019, nr. 1.074D/2019, nr. 1.075D/2019, nr. 1.076D/2019, nr. 1.077D/2019, nr. 1.078D/2019, nr. 1.079D/2019, nr. 1.080D/2019, nr. 1.081D/2019 și nr. 1.082D/2019 la Dosarul nr. 1.066D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.067D/2019, nr. 1.068D/2019, nr. 1.069D/2019, nr. 1.070D/2019, nr. 1.071D/2019, nr. 1.072D/2019, nr. 1.073D/2019, nr. 1.074D/2019, nr. 1.075D/2019, nr. 1.076D/2019, nr. 1.077D/2019, nr. 1.078D/2019, nr. 1.079D/2019, nr. 1.080D/2019, nr. 1.081D/2019 și nr. 1.082D/2019 la Dosarul nr. 1.066D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Totodată, arată că motivarea excepției tinde la o modificare a legislației în vigoare, ceea ce nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 19 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 919/100/2018, nr. 2.342/100/2018, nr. 2.343/100/2018, nr. 2.344/100/2018, nr. 2.345/100/2018, nr. 2.346/100/2018, nr. 2.347/100/2018, nr. 2.348/100/2018, nr. 2.349/100/2018, nr. 2.350/100/2018, nr. 2.351/100/2018, nr. 2.352/100/2018, nr. 2.353/100/2018, nr. 2.354/100/2018, nr. 2.355/100/2018, nr. 2.356/100/2018 și nr. 2.357/100/2018, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, în numele membrilor de sindicat Adam Monica și alții, Bud Maria Gabriela și alții, Contiu Viorel și alții, Fogel Iudit și alții, Merce Livia și alții, Oiegas Carmen Elena și alții, Pomian Mariana și alții, Talpos Angela și alții, Burzo Ana Eluca și alții, Petrut Viorica și alții, Bartos I. Robert și alții, Ierima Maria și alții, Rosca Maria și alții, Barlea Gheorghe și alții, Hotea Ioana și alții, Bujor Marius și alții și, respectiv, Nemes Viorica și alții, în cauze având ca obiect soluționarea acțiunilor privind obligarea Consiliului Județean Maramureș și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș la plata drepturilor salariale pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal de 8 ore de muncă, începând cu 1 martie 2015 și până la pronunțarea unei hotărâri definitive, obligarea la plata drepturilor salariale pentru orele suplimentare efectuate în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale, începând cu 1 martie 2015 până la pronunțarea unei hotărâri definitive, precum și la acordarea dobânzii legale de la data scadenței până la plata integrală a întregului debit. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care pot fi interpretate în sensul în care asistentul maternal este remunerat cu salariul asistentului social, deși condițiile de muncă sunt esențial diferite, asistentul maternal desfășurând o activitate continuă, iar asistentul social o activitate de 8 ore, cu beneficii în cazul orelor suplimentare. Se mai susține că asimilarea asistentului maternal cu asistentul social numai sub aspectul salariului de bază și negarea dreptului acestuia la plăți sau compensații suplimentare este discriminatorie, deoarece face ca asistentul maternal să primească același salariu, pentru o muncă continuă, cu salariul primit de asistentul social pentru o muncă de 8 ore. Pe de altă parte, asistentul social beneficiază de drepturi suplimentare, în situația desfășurării activității peste programul de 8 ore acest drept nefiind recunoscut asistentului maternal. … 9.Se mai susține că asistentul social beneficiază de compensarea cu zile libere plătite a muncii suplimentare, peste programul de 8 ore pe zi, iar asistentul maternal nu beneficiază de nicio compensație pentru activitatea continuă, contrar prevederilor Codului Muncii. … 10.Se mai susține că, potrivit prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, dreptul european are prioritate față de dreptul intern, atunci când cuprinde dispoziții mai favorabile. Or, art. 17 alin. (2) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru reglementează obligativitatea compensării salariaților care desfășoară activități peste timpul normal de lucru. … 11.Se mai susține că durata limitată a unei zile de muncă stă la baza asigurării respectării dreptului constituțional la securitatea și sănătatea angajatului, iar în cazurile în care, din cauza specificului muncii, activitatea nu poate fi întreruptă, sunt incidente măsurile de protecție a salariatului, prin compensarea efortului suplimentar. Or, prin asimilarea salarială a asistentului maternal, care are o activitate continuă, cu asistentul social, care are o activitate de 8 ore, se încalcă dreptul constituțional al asistentului maternal la securitate și sănătate în muncă. … 12.Tribunalul Maramureș – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că raportul de muncă încheiat de asistentul maternal este unul diferit de contractele de muncă obișnuite, iar asistentul maternal nu se află în aceeași situație cu persoanele care își încetează activitatea profesională după 8 ore de muncă, având în vedere faptul că obligația de creștere, îngrijire și educare, necesare dezvoltării armonioase a copiilor, nu poate înceta după 8 ore de muncă. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 20 alin. (3^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:(3^1)Pe perioada încredințării sau a plasamentului copilului asistenții maternali profesioniști beneficiază de următoarele drepturi:a)salariu de bază stabilit între limita minimă și limita maximă pentru asistentul social cu pregătire medie, în funcție de vechimea în muncă, prevăzut la pct. I lit. A din anexa nr. IV/1a, respectiv anexa nr. IV/1b la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică; …  … 17.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 a fost abrogată în mod expres prin dispozițiile art. 44 alin. (1) pct. 32 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Deși dispozițiile legale criticate nu mai sunt în vigoare, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, având în vedere faptul că acestea sunt aplicabile litigiului dedus soluționării instanței de judecată. … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 41 – Munca și protecția socială a muncii. De asemenea, se invocă Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, prin raportare la dispozițiile art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului. În realitate, dispozițiile Directivei 2003/88/CE sunt invocate prin prisma dispozițiilor art. 148 alin. (2) din Constituție referitoare la integrarea în Uniunea Europeană. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate reglementează drepturile salariale de care beneficiază asistenții maternali profesioniști pe perioada încredințării sau a plasamentului copilului, respectiv un salariu de bază stabilit între limita minimă și limita maximă pentru asistentul social cu pregătire medie, în funcție de vechimea în muncă. Autorii excepției susțin, în esență, că aceste prevederi legale sunt neconstituționale, deoarece asistentul maternal este remunerat cu salariul asistentului social, deși condițiile de muncă sunt esențial diferite, asistentul maternal desfășurând o activitate continuă, iar asistentul social o activitate de 8 ore, cu beneficii în cazul orelor suplimentare pentru acesta din urmă. … 20.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. În jurisprudența sa, Curtea a mai reținut și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). … 21.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că pretinsa discriminare invocată de autorii excepției – potrivit căreia, deși asistenții maternali profesioniști desfășoară o activitate continuă, totuși aceștia nu sunt remunerați pentru activitatea desfășurată peste programul de lucru de 8 ore, spre deosebire de asistenții sociali, care beneficiază de plăți sau beneficii suplimentare, – nu este întemeiată, întrucât tratamentul juridic diferit pe care îl critică autorii excepției provine din natura juridică diferită a muncii prestate de către asistenții maternali profesioniști. Astfel, creșterea, îngrijirea și educarea copiilor primiți în plasament nu pot fi compatibile cu desfășurarea muncii asistentului maternal într-un regim de normare a programului de lucru, ci, dimpotrivă, dezvoltarea armonioasă fizică, psihică, intelectuală și afectivă a copiilor presupune o relație apropiată cu asistentul maternal. În acest sens Curtea reține că, potrivit art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, activitatea de asistent maternal are anumite caracteristici, printre care și aceea că programul de lucru este impus de nevoile copiilor, aspecte ce conferă o natură specială contractului în baza căruia se desfășoară această activitate profesională. Astfel, asistenții maternali care asigură creșterea și îngrijirea copilului constituie familia substitutivă a acestuia, potrivit art. 4 lit. d) din acest din urmă act normativ. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, această terminologie accentuează relația de un tip cu totul special pe care legea o preconizează a se stabili între asistentul maternal și copil, care exclude posibilitatea considerării copilului ca obiect al muncii asistentului maternal, în înțelesul comun al termenului (a se vedea Decizia nr. 817 din 11 decembrie 2018, paragraful 17, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 12 martie 2019). … 22.Prin urmare, situația concretă a asistenților maternali profesioniști, din perspectiva naturii muncii prestate, nu poate conduce la constatarea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, din perspectiva criticilor autorilor excepției, dat fiind faptul că asistentul maternal nu se află în aceeași situație juridică cu cea a asistentului social, iar obligația de creștere, îngrijire și educare, necesare dezvoltării armonioase a copiilor, nu poate înceta după 8 ore de muncă. Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. … 23.Susținerile autorilor excepției, formulate din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 41 din Constituție, în sensul că asistentul maternal nu beneficiază de nicio compensație pentru activitatea continuă, sub forma unor plăți sau drepturi suplimentare, nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte ce țin de politica legislativă în acest domeniu, ce excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 24.În ceea ce privește invocarea Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, prin prisma dispozițiilor art. 20 din Constituție, Curtea reține că această din urmă directivă a constituit obiectul unei cereri de decizie preliminară, adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, în ceea ce privește interpretarea art. 2 din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, precum și a art. 1 alin. (3), a art. 2 pct. 1 și a art. 5, 7 și 17 din Directiva 2003/88/CE. Cererea de decizie preliminară a fost formulată de Curtea de Apel Constanța, în cadrul unui litigiu între Sindicatul Familia Constanța și asistenți maternali, pe de o parte, și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, pe de altă parte, în legătură cu o cerere prin care se urmărea obținerea plății de drepturi salariale majorate cu 100% din salariul de bază pentru activitățile desfășurate în perioadele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, precum și plata unei compensații egale cu indemnizația aferentă concediului anual plătit, în cursul anilor 2012-2015. … 25.Prin Hotărârea din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Cauza C-147/17 – Sindicatul Familia Constanța și alții împotriva Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, Curtea de Justiție a Uniunii europene a statuat că, pentru a exclude anumite activități din domeniul de aplicare al Directivei 89/391/CEE și, în mod indirect, din cel al Directivei 2003/88, art. 2 alin. (2) primul paragraf din Directiva 89/391 utilizează criteriul întemeiat nu pe apartenența lucrătorilor la unul dintre sectoarele administrației publice vizate în această dispoziție, apreciat în ansamblul său, ci exclusiv pe natura specifică a anumitor sarcini speciale realizate de lucrătorii din sectoarele vizate de această dispoziție, natură care justifică o excepție de la normele în materie de protecție a securității și a sănătății lucrătorilor, ca urmare a necesității absolute de a garanta o protecție eficace a colectivității. În acest sens s-a statuat că activitatea asistenților maternali contribuie la protecția copiilor, ceea ce constituie o misiune de interes general care ține de funcțiile esențiale ale statului. În plus, caracterul specific al acestei activități în raport cu alte activități legate de protecția copiilor rezultă din faptul că urmărește integrarea copilului încredințat unui asistent maternal, în mod continuu și pe termen lung, în căminul și în familia acestuia, aspect ce justifică o excepție de la normele în materie de protecție a securității și a sănătății lucrătorilor, dat fiind faptul că, prin natura lor, nu permit planificarea timpului de lucru. În aceste condiții, s-a mai arătat că faptul de a trebui să i se acorde asistentului maternal, la intervale regulate, dreptul de a se separa de copilul aflat în îngrijirea sa după un număr de ore de muncă determinat sau în cadrul unor perioade care, cum este situația zilelor de repaus săptămânal sau anual, sunt asociate în general cu momente propice dezvoltării vieții familiale, ar contraveni în mod direct obiectivului urmărit de autoritățile române de a integra copilul încredințat unui asistent maternal, în mod continuu și pe termen lung, în căminul și în familia acestuia. În consecință, a statuat instanța europeană, a limita programul de lucru săptămânal al asistenților maternali, conform art. 6 din Directiva 2003/88/CE, și a obliga angajatorul să le acorde acestora din urmă, conform art. 5 și 7 din această directivă, beneficiul zilelor de repaus săptămânal și anual în cursul cărora să fie dispensați de a-și desfășura activitatea și, prin urmare, de a se ocupa de copilul aflat în îngrijirea lor nu ar fi compatibil cu caracteristicile inerente ale unei asemenea activități, care impun ca asistentul maternal să găzduiască în cadrul căminului și al familiei sale, în mod continuu și pe termen lung, copilul aflat în îngrijirea sa. … 26.Astfel, instanța europeană a statuat că trebuie interpretat în sensul că nu se încadrează în domeniul de aplicare al Directivei 2003/88/CE activitatea de asistent maternal care constă, în cadrul unui raport de muncă cu o autoritate publică, în primirea și integrarea unui copil în căminul propriu și în asigurarea, în mod continuu, a dezvoltării armonioase și a educației acestui copil. … 27.În consecință, dată fiind Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Cauza C147/17 – Sindicatul Familia Constanța și alții împotriva Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, invocarea Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului în susținerea neconstituționalității prevederilor legale criticate nu este întemeiată. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, în numele membrilor de sindicat Adam Monica și alții, Bud Maria Gabriela și alții, Contiu Viorel și alții, Fogel Iudit și alții, Merce Livia și alții, Oiegas Carmen Elena și alții, Pomian Mariana și alții, Talpos Angela și alții, Burzo Ana Eluca și alții, Petrut Viorica și alții, Bartos I. Robert și alții, Ierima Maria și alții, Rosca Maria și alții, Barlea Gheorghe și alții, Hotea Ioana și alții, Bujor Marius și alții și, respectiv, Nemes Viorica și alții, în dosarele nr. 919/100/2018, nr. 2.342/100/2018, nr. 2.343/100/2018, nr. 2.344/100/2018, nr. 2.345/100/2018, nr. 2.346/100/2018, nr. 2.347/100/2018, nr. 2.348/100/2018, nr. 2.349/100/2018, nr. 2.350/100/2018, nr. 2.351/100/2018, nr. 2.352/100/2018, nr. 2.353/100/2018, nr. 2.354/100/2018, nr. 2.355/100/2018, nr. 2.356/100/2018 și nr. 2.357/100/2018 ale Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și constată că prevederile art. 20 alin. (3^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește