DECIZIA nr. 572 din 20 septembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 28 martie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ActulREFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 4
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 4
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 9
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 9
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 4
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 41 17/06/1994 ART. 36
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 4
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 4
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1280 12/10/2010
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1250 07/10/2010
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1414 04/11/2009
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 768 18/09/2007
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 292 01/07/2004
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 129
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, excepție ridicată de Simona Marcov și alții în Dosarul nr. 31.577/3/2014 (4.229/2015) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.786D/2016.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Alice Dobrinoiu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care arată că susține excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994, în special cu privire la sintagma „în raport cu posibilitățile financiare ale fiecărei societăți“, respectiv faptul că salariile se compensează și se indexează cu procentul stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru regiile autonome și societățile comerciale, în raport cu posibilitățile financiare ale fiecărei societăți. Consideră că sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 4 și art. 16, deoarece se conferă angajatorului (care este societatea sau regia autonomă) un drept discreționar, în raport cu caracterul raportului de muncă, care este oricum un raport de inegalitate, întrucât angajatorul este pe o poziție de superioritate față de salariat, și se creează o situație de discriminare față de salariații existenți la nivelul unei societăți angajatoare prin faptul că aceste posibilități financiare pot fi diferite de la un moment la altul, respectiv momentul când s-a negociat contractul colectiv de muncă, față de momentul la care se aplică acest contract colectiv de muncă. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 41 alin. (5) din Constituție, deoarece se îngrădește dreptul salariaților de a beneficia de compensări, prin nerespectarea convenției colective stabilite de către părți. În final, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată.4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că, potrivit art. 9 din Constituție, sindicatele își desfășoară activitatea potrivit legii. Ca atare, având în vedere statutul Societății Române de Televiziune și faptul că drepturile salariale în discuție se plătesc de la bugetul de stat, este firesc ca aceste drepturi să fie stabilite printr-o lege, iar acestea sunt stabilite prin prevederile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994, care respectă prevederile constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 31.577/3/2014 (4.229/2015), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, excepție ridicată de Simona Marcov și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat de partea Societatea Română de Televiziune împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost admisă acțiunea autorilor excepției de neconstituționalitate.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât este discriminatoriu și încalcă principiul egalității de șanse și tratament și principiul negocierii colective, al forței obligatorii a contractelor colective de muncă, creând o situație diferențiată pentru autorii excepției față de ceilalți salariați din branșă sau chiar la nivelul țării, salariați aflați în aceeași situație, care pot negocia orice fel de drepturi sau care au un contract colectiv de muncă încheiat în care se prevăd drepturi referitoare la compensarea și indexarea salariilor. Totodată, având în vedere apărările Societății Române de Televiziune, prin invocarea art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 în vederea absolvirii sale de plata obligațiilor bănești pe anii anteriori și indexarea pe viitor, și interpretarea instanțelor de judecată, în sensul în care legea se aplică cu prioritate față de contractul colectiv de muncă, apreciază că situația creată este contrară art. 4,art. 16 și art. 41 alin. (5) din Constituție, coroborate cu art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 7.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.10.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 36 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, care au următorul cuprins: „(2) Salariile se compensează și se indexează cu procentul stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru regiile autonome și societățile comerciale, în raport cu posibilitățile financiare ale fiecărei societăți.“14.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale criticate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 4 cu privire la criteriile nediscriminării, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 41 alin. (5) privind garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective. De asemenea, este invocat art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește pretinsa discriminare sau egalitate în drepturi, din conținutul normativ al prevederilor criticate nu reiese că acestea conțin elemente care sunt de natură a contraveni egalității în drepturi sau care instituie vreo discriminare, ci lasă posibilitatea ca salariile să se compenseze și să se indexeze cu procentul stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru regiile autonome și societățile comerciale, în raport cu posibilitățile financiare ale fiecărei societăți.16.Având în vedere statutul juridic al Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune, acestea fiind servicii publice autonome de interes național, Curtea constată că este firesc ca drepturile de natură salarială ale salariaților să fie stabilite prin lege, mai ales că sursa de finanțare a acestor venituri este bugetul de stat.17.În ceea ce privește posibilitatea negocierii unor clauze, în situația unor contracte colective de muncă încheiate în unități bugetare, prin Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, Decizia nr. 768 din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, sau Decizia nr. 1.280 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 24 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a arătat că aceste contracte colective de muncă încheiate pentru salariații instituțiilor publice au un regim juridic special, determinat de situația deosebită a părților acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru funcționarea instituțiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariaților, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor, iar prevederile potrivit cărora contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, dar prin care nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale sunt în acord cu prevederile constituționale. 18.Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, prevede că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Prin excepție de la prevederile art. 129 alin. (3), contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea. Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale [art. 138].19.Ca atare, Curtea nu poate reține nici încălcarea prevederilor constituționale privind egalitatea în drepturi, garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective și nici a celor convenționale cu privire la interzicerea discriminării.20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Simona Marcov și alții în Dosarul nr. 31.577/3/2014 (4.229/2015) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x