DECIZIA nr. 572 din 16 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și ale art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Dumitru în Dosarul nr. 1.795/93/2016 al Tribunalului Ilfov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.274D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu este întrunită una dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv cea referitoare la legătura dispozițiilor legale criticate cu soluționarea cauzei. În acest sens, arată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața unei instanțe judecătorești învestite cu soluționarea unei cauze penale. În Codul de procedură penală sunt reglementate suficiente norme care, coroborate, conduc la înțelegerea atât a efectelor, cât și a întinderii autorității de lucru judecat, în acest sens fiind dispozițiile art. 551,art. 553 alin. (3) și ale art. 555 alin. (1). Prin urmare, apreciază că dispozițiile art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile în materie penală, iar sintagma „alte materii“ din cuprinsul art. 2 alin. (2) din același cod se referă la materii precum cea civilă, administrativă sau constituțională. … 5.În continuare, raportat la cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, arată că este firesc ca în considerentele hotărârii judecătorești prin care au fost condamnați definitiv coautorii faptei la care a participat și autorul excepției să apară date și informații referitoare la acesta din urmă. Aceste date nu au condus de plano la condamnarea autorului excepției și, în consecință, nici la încălcarea independenței judecătorilor care l-au condamnat definitiv. Autorul excepției a fost trimis în judecată printr-un alt act de sesizare întocmit în urma altor cercetări și a desfășurării unei alte urmăriri penale. Prin urmare, acesta a beneficiat de suficiente garanții legale în cadrul unui proces echitabil în timpul căruia a putut formula cereri și apărări atât în procedura de cameră preliminară, cât și în fața instanțelor de fond și de apel. … 6.Mai arată că întinderea autorității de lucru judecat este reglementată în materie penală expres numai cu privire la latura civilă, însă în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate instanța judecătorească nu a lăsat nesoluționată latura civilă, ci a alăturat-o acțiunii penale. … 7.Totodată, se apreciază că susținerile formulate vizează o pretinsă omisiune legislativă în materie penală, sub aspectul definirii și întinderii efectelor autorității de lucru judecat asupra considerentelor unei hotărâri judecătorești, însă, în realitate, autorul excepției solicită completarea unor dispoziții legale, aspect ce ține de competența Parlamentului, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție. … 8.În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 124 alin. (3) și ale art. 23 alin. (11) din Constituție. În cadrul soluționării cauzei, părțile își pot valorifica toate drepturile procesuale. A susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care considerentele unei hotărâri judecătorești definitive au autoritate de lucru judecat cu privire la o persoană față de care nu s-a pronunțat o hotărâre înseamnă a denatura scopul legii și a împiedica aflarea adevărului prin administrarea directă și nemijlocită a probelor. Totodată, consideră că dispozițiile legale criticate sunt clare și previzibile. … 9.Având cuvântul în replică, autorul excepției de neconstituționalitate arată că nu a avut parte de un proces echitabil, neavând posibilitatea de a se apăra, sens în care prezintă aspecte legate de soluționarea, în fond, a cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:10.Prin Încheierea din 20 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.795/93/2016, Tribunalul Ilfov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și ale art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Dumitru în cadrul recursului formulat într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav și tentativă de omor deosebit de grav. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate se vor aplica și în materia penală, pentru aspecte nereglementate expres de Codul de procedură penală, care constituie norma generală pentru procesul penal. Deși autoritatea de lucru judecat este o instituție fundamentală a procesului penal, aceasta nu beneficiază de o definiție legală în legislația procesual penală, nici de o reglementare expresă a condițiilor de existență și a întinderii efectelor autorității de lucru judecat asupra considerentelor hotărârii. Autoritatea de lucru judecat este o cauză care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale și un caz de contestație în anulare. Întinderea autorității de lucru judecat și asupra considerentelor hotărârii penale nu este reglementată decât cu referire la procesul civil prin art. 28 din Codul de procedură penală. Conform acestui text legal, hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o, instanța civilă nefiind legată de hotărârea definitivă de achitare sau încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite. … 12.Apreciază că dispozițiile art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt norme generale în ceea ce privește întinderea autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești, acestea aplicându-se în baza art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă și în cazul hotărârilor penale definitive. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care există interpretarea potrivit căreia considerentele hotărârii penale definitive au autoritate de lucru judecat cu privire la existența faptei, a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii și vinovăției persoanei față de care nu s-a exercitat acțiunea penală finalizată prin dispunerea unei soluții prin dispozitivul aceleiași hotărâri. Având în vedere că soluționarea acțiunii penale înseamnă tocmai stabilirea existenței faptei și săvârșirii ei de către inculpat cu vinovăția prevăzută de lege, obligativitatea situației de fapt stabilită de o instanță penală cu privire la o persoană față de care nu pronunță și o soluție de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, întrucât nu este parte în procesul penal, aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție și dreptului la un proces echitabil în componenta sa referitoare la dreptul la o instanță independentă și imparțială care să verifice temeinicia acuzației penale. … 13.În susținerea excepției de neconstituționalitate este invocată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la prezumția de nevinovăție, spre exemplu, Hotărârea din 25 martie 1983, pronunțată în Cauza Minelli împotriva Elveției, Hotărârea din 18 decembrie 2008, pronunțată în Cauza Nerattini împotriva Greciei, sau Hotărârea din 6 februarie 2007, pronunțată în Cauza Garycki împotriva Poloniei. … 14.Tribunalul Ilfov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, instanța însușindu-și în totalitate argumentele expuse pe larg de autorul acesteia. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 2 alin. (2) și ale art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 2 alin. (2): „(2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.“; … – Art. 430 alin. (2): „(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.“ …  … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, ale art. 124 alin. (3), potrivit cărora „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“, precum și ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile procesual civile criticate în prezenta cauză consacră aplicabilitatea Codului de procedură civilă, sub aspectul autorității de lucru judecat, și în alte materii pentru aspecte care nu se regăsesc reglementate în mod expres. Ca și în materia civilă, principiul autorității de lucru judecat în materie penală semnifică faptul că printr-o hotărâre judecătorească se încheie activitatea procesuală a judecării cauzei penale. Soluția cuprinsă în hotărârea definitivă pronunțată într-un proces penal, în condiții de legalitate, este prezumată absolut că exprimă adevărul asupra faptelor și împrejurărilor deduse judecății, atât în privința celor hotărâte asupra soluționării cauzei penale, cât și în privința argumentelor de fapt și de drept cuprinse în considerentele hotărârii judecătorești. … 21.În prezenta cauză autorul excepției solicită Curții să constate neconstituționalitatea dispozițiilor legale în măsura în care acestea pot primi interpretarea potrivit căreia considerentele hotărârii penale definitive au autoritate de lucru judecat cu privire la existența faptei, a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii și vinovăției persoanei față de care nu s-a exercitat acțiunea penală finalizată prin dispunerea unei soluții prin dispozitivul aceleiași hotărâri. … 22.Raportat la aceste critici, Curtea reține că îi revine instanței judecătorești să stabilească întinderea și efectele autorității de lucru judecat a hotărârii definitive anterioare, cu respectarea și aplicarea dispozițiilor procedurale care reglementează această instituție juridică. … 23.Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și ale art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Dumitru în Dosarul nr. 1.795/93/2016 al Tribunalului Ilfov – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește