DECIZIA nr. 571 din 20 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Concept LTD – S.R.L. din București în Dosarul nr. 79/110/2005** al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.780D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Alexandru Dugneanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece reglementarea criticată este deficitară, fiind constituțională în măsura în care se interpretează că se permite judecătorului-sindic să controleze actele lichidatorului judiciar, respectiv să fie consacrate rolul activ al judecătorului și obligația corelativă de a se pronunța, în ceea ce privește controlul actelor lichidatorului judiciar, în toate cererile ce se formulează într-o procedură de insolvență sau de faliment. Textul, în formula criticată, îi permite judecătorului să treacă peste solicitările părților în ceea ce privește analiza/controlul, din punct de vedere juridic, spre exemplu, al actelor lichidatorului – contract, ordonanță de adjudecare, proces-verbal de adjudecare. Toate aceste acte, care au caracter patrimonial și care produc efecte juridice, capătă sui generis un caracter de fine de neprimire. Or, câtă vreme judecătorul nu pronunță o încheiere față de cererile formulate de părți, acestea sunt lipsite și de calea de atac, respectiv accesul la instanța superioară. Depune note scrise. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia solicită extinderea atribuțiilor judecătorului-sindic față de cele prevăzute de lege, respectiv o legiferare pozitivă de către Curtea Constituțională, prin interpretare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 30 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 79/110/2005**, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Concept LTD – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt constituționale în măsura în care se interpretează că judecătorul-sindic are obligația de a se pronunța asupra tuturor cererilor formulate, indiferent de calitatea participantului la procedura insolvenței, fiindu-i interzisă pasivitatea sau acceptarea tacită a unor acte/acțiuni ale lichidatorului sau ale altor participanți la procedura insolvenței. Orice interpretare contrară este în contradicție cu dispozițiile art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 și art. 129 din Constituție, deoarece judecătorul-sindic are obligația să urmărească îndeplinirea obligațiilor de către lichidatorul judiciar și să aibă un rol activ, răspunzând tuturor cererilor participanților la procedură. În cazul în care judecătorul-sindic ar manifesta o atitudine de pasivitate, s-ar goli de conținut dreptul de a formula acțiuni în căile de atac. În acest context, rolul formal al acestuia ar genera o încălcare a dreptului de proprietate al creditorilor. … 8.Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Legiuitorul a stabilit în cadrul legal o delimitare strictă între atribuțiile instanței de judecată, prin intermediul căreia se realizează puterea judecătorească, și atribuțiile celorlalți subiecți de drepturi și obligații implicați în procedura insolvenței, rolul judecătorului-sindic fiind esențial jurisdicțional, respectiv de a soluționa în condiții de contradictorialitate procese și cereri în legătură cu procedura în curs, atribuțiile manageriale aparținând administratorului/lichidatorului judiciar sau, în mod excepțional, debitorului, deciziile manageriale putând fi controlate de creditori prin organele acestora, sub aspectul oportunității. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(2) Atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Atribuțiile manageriale aparțin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepțional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunității de către creditori, prin organele acestora“. … 14.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 15.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale criticate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) cu privire la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la convenție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 11 din Legea nr. 85/2006 stipulează principalele atribuții ale judecătorului-sindic în cadrul procedurii insolvenței, iar, în mod concret, dispozițiile art. 11 alin. (2) din aceeași lege stabilesc competențele exclusive în cadrul procedurii insolvenței, făcând chiar o departajare a acestora. Astfel, judecătorul-sindic efectuează controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și soluționează procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței, administratorul judiciar ori lichidatorul sau, în mod excepțional, debitorul, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea, exercită atribuțiile manageriale, în vreme ce creditorii, prin organele acestora, pot controla, sub aspectul oportunității, deciziile manageriale adoptate de persoanele competente. Delimitarea prin lege a competențelor tuturor celor implicați în procedura prevăzută de Legea nr. 85/1996 stabilește cadrul procesual în care părțile își pot exercita eficient drepturile procesuale. … 17.Întreaga procedură de insolvență se desfășoară sub controlul de legalitate exercitat de către judecătorul-sindic, sens în care legea prevede o serie de atribuții ale judecătorului-sindic, mecanisme și proceduri, respectiv: pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii și, după caz, de intrare în faliment, atât prin procedura generală, cât și prin procedura simplificată; judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili, care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului, care va administra procedura până la confirmarea sau înlocuirea sa; desemnarea administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține; confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor; înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvență sau sesizarea organelor de urmărire penală atunci când există date cu privire la săvârșirea unei infracțiuni; judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase și a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea și confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori; soluționarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară și de intrare în faliment; soluționarea contestațiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor; pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii; soluționarea unor acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale; ridicarea, de către judecătorul-sindic, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând, totodată, și condiția de exercitare a conducerii debitorului de către acesta etc. … 18.Controlul exercitat de instanță trebuie să se limiteze la aspectele de legalitate ale deciziilor manageriale, iar nu să cenzureze opțiunile considerate oportune de către persoanele specializate în exercitarea atribuțiilor de administrare, administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz. Extinderea competenței judecătorului-sindic asupra controlului oportunității deciziilor adoptate în activitatea de administrare a debitorului ar constitui o depășire a atribuțiilor instanțelor judecătorești, o intervenție inadmisibilă în activitatea de organizare și funcționare a unei societăți comerciale (a se vedea Decizia nr. 525 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009). … 19.Prin urmare, față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Concept LTD – S.R.L. din București în Dosarul nr. 79/110/2005** al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește