DECIZIA nr. 570 din 20 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Costică Palmaciu în Dosarul nr. 7.060/99/2015 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.650D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate. Astfel, încadrează greșit venitul din chirii la care se referă ca fiind venit din profesii liberale – chirii și, în fapt, solicită instanței de contencios completarea prevederilor criticate în sensul dorit de acesta, respectiv să legifereze. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.060/99/2015, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Costică Palmaciu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva unor titluri executorii și somații de plată întemeiate pe Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 sunt neconstituționale în măsura în care induc o discriminare directă a persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale de natura veniturilor din chirii, față de persoanele care realizează venituri din salarii, în sensul în care veniturile salariale nu sunt impozabile, iar veniturile din chirii sunt supuse impozitării. Se arată că Ordonanța Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal nu a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, prin care s-a menționat că facilitățile fiscale conferite de legiuitor au fost acordate tocmai în considerarea calității de persoană cu handicap grav sau accentuat, și nu în funcție de sursa veniturilor realizate, astfel încât de aceste facilități fiscale ar trebui să beneficieze toate persoanele aflate în această situație. … 6.Totodată, menționează că instanța de contencios constituțional a arătat că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziție egală pe toți cei care au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeași măsură de aceleași facilități fiscale, în special fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de persoane, care este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Or, prin prevederile criticate, legiuitorul a menținut situația de discriminare, restrângând dreptul la facilități fiscale doar la venituri din activități independente, altele decât cele care îl privesc pe autorul excepției, respectiv veniturile obținute din chirii, astfel că textul criticat încalcă prevederile art. 16 și ale art. 56 din Constituție. … 7.Judecătoria Iași – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate ar putea fi întemeiată, în măsura în care se poate interpreta că textul criticat induce o discriminare directă în raport cu categoriile de venituri realizate de aceleași persoane încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, respectiv de apartenența persoanelor care realizează veniturile din activități independente sau din alte activități – precum cedarea folosinței bunurilor, cu încălcarea art. 16 din Constituție. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul arată că, în ceea ce privește acordarea facilităților fiscale persoanelor cu handicap grav sau accentuat doar pentru anumite categorii de venituri, este relevantă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că aceste facilități au fost acordate tocmai în considerarea calității de persoane cu handicap grav sau accentuat, și nu în funcție de sursa veniturilor realizate, astfel încât de aceste facilități fiscale ar trebui să beneficieze toate persoanele aflate în această situație. Pe cale de consecință, Curtea a constatat că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziție egală pe toți cei care au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeași măsură de aceleași facilități fiscale, în speță fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de persoane, care este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Față de această împrejurare, apreciază că revine instanței de contencios constituțional competența de a se pronunța cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluții legislative, în sensul modificării numărului de contracte de închiriere derulate de o persoană fizică ce determină încadrarea ca activitate independentă. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar art. 61 din Constituție statuează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 46^1 – Venituri scutite din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 28 ianuarie 2015, care au următorul cuprins: „Veniturile din activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit.“ … 14.Curtea observă că dispozițiile Legii nr. 571/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 56 referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse prin art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 28 ianuarie 2015. Astfel, potrivit art. 46^1 – Venituri scutite – veniturile din activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit. În acest context, Curtea reține că autorul critică prevederile art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prin prisma unei pretinse discriminări a persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale de natura veniturilor din chirii, față de persoanele care realizează venituri din salarii, în sensul în care veniturile salariale nu sunt impozabile, iar veniturile din chirii sunt supuse impozitării, susținând că la modificarea și completarea Codului fiscal prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2015 nu s-a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014. … 17.Prin decizia precitată, paragraful 20, Curtea a apreciat că facilitățile fiscale conferite de legiuitor persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat au fost acordate tocmai în considerarea calității de persoană cu handicap grav sau accentuat, și nu în funcție de sursa veniturilor realizate, așa încât de aceste facilități fiscale ar trebui să beneficieze toate persoanele aflate în această situație. … 18.Totodată, Curtea a observat că art. 50 din Constituție consacră dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protecție specială, sens în care statul trebuie să asigure realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament al handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap la viața comunității. Pentru a da eficiență acestei norme constituționale, legiuitorul a reglementat un ansamblu de drepturi și măsuri puse la dispoziția persoanelor cu handicap pentru a facilita integrarea și incluziunea socială a acestora, având în vedere tocmai statutul lor special. … 19.Astfel, Curtea a reținut că Legea nr. 448/2006 a reglementat principiile care stau la baza protecției persoanelor cu handicap, printre care și prevenirea și combaterea discriminării, egalizarea șanselor, egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. De asemenea, art. 6 lit. h) din acest act normativ prevede că persoanele cu handicap beneficiază, printre altele, și de drepturi la facilități fiscale, însă în mod egal, fără discriminare, în considerarea dispozițiilor constituționale ale art. 50 teza întâi potrivit cărora „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială“. … 20.Pe cale de consecință, statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziție egală pe toți cei care au acest statut și care să se bucure în aceeași măsură de aceleași facilități fiscale, în speță fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de persoane, care este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. … 21.Ca atare, având rolul de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, a considerat că există o situație discriminatorie născută în cadrul aceleiași categorii de persoane, în speță persoane cu handicap grav sau accentuat, cu consecința înfrângerii exigențelor constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 55 alin. (4) lit. k^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituționale în măsura în care se interpretează că nu sunt venituri impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual din exercitarea unei profesii liberale de către persoanele cu handicap grav sau accentuat. … 22.Astfel, opțiunea legiuitorului pentru acordarea unor scutiri de impozit pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din salarii a fost justificată de necesitatea protejării veniturilor obținute de către acestea, fiind întemeiată pe o serie de considerente obiective, și anume încurajarea persoanelor cu handicap să se integreze în masa activă a populației. Așa fiind, pe considerentul egalității de tratament între persoanele cu handicap grav sau accentuat, facilitățile fiscale aplicate veniturilor de natură salarială ar trebui să se extindă și asupra veniturilor obținute din activități independente – profesii liberale, așa cum, de altfel, legiuitorul a înțeles să le extindă și asupra veniturilor realizate din pensii de către persoanele cu handicap grav sau accentuat.  … 23.În cauza de față, din analiza textului criticat, raportat la jurisprudența Curții Constituționale, Curtea reține că legiuitorul și-a îndeplinit obligația constituțională de a da eficiență deciziilor Curții Constituționale, statuând, în art. 46^1 – Venituri scutite, că veniturile din activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit. … 24.Potrivit Codului fiscal, veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente [art. 46 alin. (1)]. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum și din practicarea unei meserii [art. 46 alin. (2)]. Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii [art. 46 alin. (3)]. Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea [art. 46 alin. (4) din Legea nr. 571/2003]. … 25.Raportate la prevederile legale în materie, în ceea ce privește problema pusă în discuție de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate cu privire la scutirea persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale de natura veniturilor din chirii, se observă că, potrivit art. 61 alin. (2), persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste venituri în categoria venituri din activități independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie [art. 61 alin. (2) din Legea nr. 571/2003].  … 26.Ca atare, textul care prevede conținutul activităților independente, coroborat cu cel care califică veniturile din cedarea folosinței bunurilor, condiționează apartenența acestora la activități independente de derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal. … 27.Față de această împrejurare, Curtea observă că, pentru a da satisfacție autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit solicitărilor acestuia formulate prin criticile de neconstituționalitate, s-ar impune eliminarea numărului de contracte de închiriere derulate de o persoană fizică ce determină încadrarea ca activitate independentă, pentru a se putea califica veniturile din cedarea folosinței bunurilor, indiferent de numărul de contrate astfel derulate, ca venituri realizate din activitatea independentă. Or, acest aspect ține de competența legiuitorului, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a țării, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție.  … 28.În acest context, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel că omisiunile legislative nu intră în sfera sa de competență. Prin urmare, având în vedere cele prezentate, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Costică Palmaciu în Dosarul nr. 7.060/99/2015 al Judecătoriei Iași – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește